Antrenamentul de uitare la care este supus poporul român, astăzi, face ca gândirea și inima să se rotească pe loc și, din această rotire în gol, paradoxal, o dată cu trecutul, dispare și viitorul. El, omul de azi, pedalează zadarnic într-un prezent continuu. A locui cu ființa doar într-o dimensiune a timpului – și aceea distorsioanat – înseamnă moartea lentă, dar sigură, a identității. (Dan Puric)
Cuprins
Matur poteca spre biserică / Dragostea, mai presus de artă / Sensul vieții, al morții și al suferinței / Zodia supraviețuirii / Demnitatea creștină / Cauza și efect / Cele trei priviri / Zece leproși / Cine suntem / Lumina de om și de neam românesc
Fragment:
" Sensul vieţii creşținului puşcăriaş era învierea, sensul vieţii ,omului modern" este longevitatea, prelungită până la absurd. Aceste sensuri ale creştinismului şi ale omului mileniului al treilea nu se vor întâlni niciodată. Căci omul învăluit de dragosta lui Hristos a fost înlocuit de omul mumificat de drepturi. Unii vor să se mântuiască de lume, dar creşținul îl roagă pe Dumne-seu să mântuiască lumea. Creşținii se-nchină la crucea lui Iisus, ceilalţi, la crucea tâlharului din stânga. Iar această umanitate parcată pe stânga este cauza sensului pierdut de astăzi. Darwin l-a smuls pe om din braţele lui Dumnezeu şi l-a pus în braţele maimuţei. Comunismul l-a smuls din braţele maimuţei şi l-a pus în braţele Partidului, adică al unei abstracţiuni. Globalizarea n-a făcut decât să-l împingă de aici în Neant. "
