Conferinte 1914-1917

Semănați un bob de grâu, și vi se va arăta ce trebuie să faceți. Veți spune: "Cum?" Adăugați umiditate, și razele de soare vor arăta direcția urmată de bobul de grâu: o singură direcție, spre soare, sursa vieții. Și noi, asemenea bobului de grâu, trebuie să creștem, să-l căutăm pe Dumnezeu. Dar cineva poate să întrebe: "Când bobul de grâu a crescut, atinge Soarele? Eu vreau să-l găsesc pe Dumnezeu". Nu trebuie să știm unde se află Dumnezeu, trebuie doar să-l căutăm. Bobul de grâu a înțeles ce este Soarele și a acceptat ce dorește. Aceeași lege este valabilă și pentru noi; trebuie să ajungem la același rezultat. Trebuie să fim semănați, în viața noastră vor exista greutăți, care sunt micile obstacole necesare, la fel ca în cazul bobului de grâu; este necesară o mică apăsare și va urma procesul de creștere, Cunoașterea; și, când vom da rod, acesta este Virtutea. Așadar, trebuie să fim semănați, acoperiți de pământ. urmează o oarecare apăsare, apoi trebuie să creștem în înălțime, să dobândim cunoștințe, iar aceste cunoștințe, după un anumit grad de creștere, trebuie să se transforme imediat în boabe de grâu și, apoi, Dumnezeu va porunci recoltarea grâului și va despărți utilul de inutil, grâul de neghină. Suntem născuți, adică creștem, ne dezvoltăm, murim și suntem puși în mormânt: e treieratul grâului. Și Dumnezeu va culege de pe arie ce este necesar pentru El. Asta corespunde cu șura și cu hambarul de grâu; balotul e în șură și grâul, în hambar.