Condamnat cîndva pentru o vină obscură, închis de ani buni într-un penitenciar cu misterioase ramificații subterane, unde se dovedește a fi un deținut răbdător și conștiincios, Kosef J. se trezește într-o dimineață eliberat. Fără să-și fi dorit. Fără să i se spună de ce. Fără să i se explice măcar ce presupune „a fi liber”. În așteptarea întîlnirii (amînate sine die) cu directorul închisorii, domnul K. descoperă cu stupoare împrejurimile coloniei. Parcurgînd, odată cu „privilegiatul” personaj, serii concentrice de lumi kafkiene, cititorul acestui roman s-ar putea simți, deloc paradoxal, la el acasă...
