Poezia este anticipare, deschidere spre... Deopotriva recapitulare a existenței și anticipare a ceea ce ne mai este dat sau a dorinței. Ea are mereu de plătit vama acestei tensiuni inevitabile. Este o poezie a căutării, a reîntregirii de sine prin iubire, a lipirii celor două părți despărțite ale sufletului și ale trupului, ca în mitul antic. Vocativul este aici în-vocare, chemare și implorare către divinitățile iubirii, descântec pentru a împlini această uniune. Cântec de dragoste care are nevoie de ecou. Volumul Ramonei Muller arată un poet autentic, cu antene ultra-sensibile de a capta neliniștile viețuirii ca dragoste, și capabil de a trece în literă fiorul duratei, căci scrisul învie: "alege o stea / hingherii așteaptă / eu te scriu / încă". - Christian Crăciun Viața este pasiunea mea, de aceea vă invit să trăim cuvintele și să cernem emoțiile dintr-un cotidian concret! "La început a fost Cuvântul" și, poate, Dumnezeu a creat Poetul pentru a continua cuvintele... - Ramona Muller Fragment din volumul de poezii "Dumnezeu în vocativ" de Ramona Muller: "omul acela care-și leagă șireturile anilor este cel care a pus în lesa timpul după ce a îmblânzit secolele dinainte de Hristos să îndrăznești să îți porți moartea pe umeri până când acupunctura albastră va composta mucegaiul nuferilor tortura ca o teamă că o foame ca un frig dacă Dumnezeu nu trântește uși îți poți restarta sufletul măcar pe jumătate cu o intenție întreagă omul acela se prăbușește căutând unitatea de măsură a căderilor vinovate de indiscreție la ora credinței dantela roșie se consumă în rații mici masticabile în cariile timpului calcifiate eu tu și omul acela din noi"
Compară prețurile și alege oferta
Se încarcă ofertele din librării…
