Într-un spațiu izolat, transformat în enclavă separatistă, se produc drame ce „colcăie” de-a lungul mai multor generații, o moștenire identitară reprimată și resimțită ca o teroare a istoriei.
Protagoniștii acestui roman al lui Alexandru Popescu Ecografie, agresorul, pe de o parte, și victima, de pe alta, sunt aduși pe aceeași scenă, față în față din sentimente de dragoste sau din nevoia de identificare cu cel mai puternic, inventând din celălalt un ax interior.
