Iluminarea si cunoasterea de sine

Iluminarea și cunoașterea de sine. Fascinația căutării interioare. Întrebări și răspunsuri. Această inscripție reliefată pe frontonul templului lui Apolo din Delfi a devenit principiul fundamental al filosofiei lui Socrate. Remarcăm de altfel că majoritatea religiilor și învățăturilor antice ne îndeamnă către aceeași cunoaștere fundamentală. „Cunoaște-te pe tine însuți!” s-a transformat într-o maximă și un îndemn de urmat pentru majoritatea oamenilor, fiecare urmându-și propria cale. Ce înseamnă să ne cunoaștem?  Ce suntem noi în realitate și ce este de (re)cunoscut referitor la ființa noastră? Care este numitorul comun al tuturor acțiunilor noastre? Care este aspirația lăuntrică a fiecăruia dintre noi, pentru ce facem tot ce facem și care este natura adevăratei fericiri? Toată căutarea noastră se rezumă la un lucru foarte simplu: găsirea propriei identitați. Poate fi adevărata noastră identitate o stare, o manifestare sau o experiență? Toate acestea sunt trecătoare, astfel că dacă am fi fost una din ele, am fi dispărut odată cu ea. Nimic din ceea ce este supus schimbării, nimic din ceea ce apare și dispare nu poate constitui esența noastră. Ceea ce suntem în realitate este permanent aici, percepând schimbările, aparițiile și disparițiile experiențelor și a obiectelor din ele. Fragment din cartea "Iluminarea și cunoașterea de sine" de Marius Mihai Lungu "Vedănta - calea cunoașterii Secțiunea Vedelor care dezvăluie cunoașterea de sine se numește Vedănta. Veda înseamnă cunoaștere și anta înseamnă final. Face referire la textele de la sfârșitul fiecărei Vede care se ocupă cu tema cunoașterii de sine. Cunoașterea de sine este „cunoașterea cu care se încheie căutarea cunoașterii". Ce s-ar petrece dacă scopul experienței nu ar fi trăirea, ci cunoașterea ei, dacă experiența obișnuită, de zi cu zi, ne-ar putea revela natura noastră, arătându-ne cine. suntem? Cunoașterea de sine (eu sunt conștiința) este revelatoare, deoarece șinele este întotdeauna liber, iar libertatea este valoarea noastră cea mai prețuită. Putem conta pe sine pentru că nu este schimbător și nu poate fi pierdut sau respins, pentru că noi, subiectul cunoașterii, suntem mereu prezenți și nu ne putem respinge. Aceasta este calea înțelegerii sau a cunoașterii. La ora actuală, în lumea spirituală există puternice prejudecăți și convingeri anti-intelectuale. Cunoașterea nu poate fi înlăturată sau negată deoarece nu am putea funcționa în această viață fără cunoaștere și atât cunoașterea cât și lipsa ei - ignoranța, are loc în intelect. Atât cunoașterea cât și ignoranța sunt pur intelectuale. Șinele nu este niciodată interesat de cunoaștere sau experiență, pentru că este cel care le luminează pe amândouă și este prin urmare independent de ambele."