Infidelia este, în sine, un roman-antologie în care personajele, niște funcționari profesioniști desăvârșiți în arta birocrației moderne, își fac de cap cu o conștiinciozitate absolut impresionantă, lăsând tot timpul impresia că nu mai pot de dragul muncii și a locului de muncă. Atmosfera e mereu tensionată, gata să explodeze și să producă victime colaterale, conversațiile nu sunt altceva decât ironii cu ramificații spre sarcasm și chiar sadism. În esență, nimeni nu respectă pe nimeni, ci fiecare interpretează câte un rol în care, în sfârșit!, fiecare spune ce gândește nu ce trebuie, cum se obișnuiește... în această ordine de idei, romanul nu are un conflict la un moment dat, ci este, un permanent „masacru de gânduri și idei". Important este că toate personajele romanului formează un colectiv unit atunci când este vorba de a fi... rău.
