Inima și mâinile păstorului. Ghid pentru instruirea slujitorilor Bisericii - Daniel Mureșan Noi suntem cei chemați să-I netezim calea ca El să poată veni la noi, să ne întoarcă la El, să ne învioreze iarăși și să-Și însuflețească lucrarea sub ochii noștri pentru că din nou „în țara noastră să locuiască slavă”. Trăim într-o vreme în care obrajii multor slujitori sunt prea uscați. Și atunci când obrajii slujitorului sunt uscați, inima ascultătorului rămâne nestrăpunsă de Cuvânt, neînmuiată de Duhul și nemișcată de Dumnezeu. Da, cât de adevărat este că mai întâi slujitorul trebuie să fie mișcat! El ar vrea, desigur, să vadă ochii ascultătorilor săi împăienjeniți de lacrimi de pocăință, dar obrajii uscați ai predicatorului nu vor aduce lacrimi în ochii păcătosului. Doar lacrimile cer lacrimi. Într-o vreme în care pântecele a ajuns să fie dumnezeul multor creștini, e vremea să ne întoarcem la seriozitatea slujbei spirituale a postului. Focul sacrificiului și al cheltuirii de sine în slujirea lui Dumnezeu naște focul care se coboară din cer peste slujirea noastră. Pentru Numele lui Dumnezeu, să nu tăiem din timpul de rugăciune! Bisericile care fac lucrul acesta sunt de compătimit, iar consecințele spirituale nefaste nu se vor lăsa prea mult așteptate. Nu ne ajunge slujba de păstori, ne trebuie și inimă de păstor. Turma Domnului are nevoie nu doar de hrană de la înălțimea amvonului, ci și de îngrijire „la firul ierbii”. Poporul lui Dumnezeu din această generație are nevoie ca slujitorul lui Dumnezeu să le aducă mai mult decât învățătura sănătoasă. El trebuie să le aducă prezența manifestată a lui Dumnezeu. Trebuie să-i conducă la picioarele Domnului Isus pentru ca El să-i atingă și să-i transforme.
