Jurnal domestic 1971-2017. Insemnarile unui in-formator

Acoperind vreo patru decenii și jumătate din ultimele două secole, Jurnal domestic. Însemnările unui in-formator amestecă viața intimă cu extimul ei, după cum este și un jurnal de idei, partea care exprimă ființa mea reactivă față de un eon mental și cultural. Frustrări existențiale generate de utopia comunismului, profesor de filosofie în mediul liceal sau în cel academic, tribulațiile contactului cu presa culturală, privilegiul întîlnirii unor personalități importante (C. Noica, M. Ivănescu, M. Sorescu, I.D. Sîrbu, A. Plămădeală, C. Mircea, D.C. Mihăilescu, S. Lavric ș.a.), scrierea unor cărți, traducerea din Hannah Arendt, iubire la prima vedere – sunt doar unele dintre episoadele extrem de importante ale jurnalului. Marcată de dictatura totalitară, perioada trăită în Craiova (un „Isarlîk fără sic”) este cumva ruptă de viața petrecută apoi într-un Sibiu parțial occidentalizat, un burg care m-a înfiat și sedus pentru totdeauna.  Și pentru ca trecutul pare să fie singurul lucru inevitabil din viață, despre trecutul cel mai aproape și cel mai prezent vorbesc în Zilele după Iov, povestea scurtă și incredibilă a morții soției mele, Zgrabunță, dar și o încercare de ispășire a răului prin pătrunderea cu adevărat a sensului suferinței. - Ion Dur