Lux Vol.4: Origin

Editura Leda continuă seria Lux cu un nou volum destinat pasionaților de literatură fantasy: Origin, a patra carte a seriei. Daemon ar face orice să o recapete pe Katy. După raidul reușit, dar cu final dezastruos de la Mount Weather, Daemon se confruntă cu imposibilul. Katy a dispărut. A fost luată. Totul se reduce acum la găsirea ei. Trebuie Daemon să distrugă pe oricine îi stă în cale? Imediat. E nevoie să ardă din temelii întreaga lume ca să o salveze pe Katy? Bucuros. Să expună în fața tuturor rasa extraterestră? Cu plăcere. Tot ce poate face Katy e să supraviețuiască. Înconjurată de dușmani, singurul fel în care Katy poate rămâne în viață e să se adapteze. În definitiv, există lucruri în Daedalus care nu par chiar atât de nebunești, dar scopurile grupului sunt înfricoșătoare, iar adevărurile pe care le rostesc ei cu atât mai tulburătoare. Cine sunt de fapt tipii răi? Daedalus? Oamenii? Sau luxenii?  Împreună, pot înfrunta orice. Dar cel mai periculos dușman fusese acolo mereu, iar când adevărurile sunt descoperite și minciunile date în vileag, de partea cui se vor găsi Daemon și Katy? Și vor mai fi vreodată împreună? Fragment din volumul "Lux Vol.4 Origin" de Jennifer L. Armentrout:       „A urmat o pauză și am simțit cum inima lui începe să ba mai tare. A mea, la fel ca a lui.     — Te iubesc, a spus el, cu voce răgușită. Te iubesc mai mult decât pe oricine. M-am lipit de el, relaxându-mă probabil pentru prima oară de când ajunsesem aici. Nu că mă simțeam mai puternică pentru că era el aici, deși, într-un fel, chiar eram. Ci fiindcă acum aveam pe cineva de partea mea, pe cineva care să mă apere. Nu mai eram singură și, dacă ar fi fost invers, și eu aș fi făcut ce a făcut el. Nu cred că aș fi...     Ușa celulei s-a deschis pe neașteptate și Daemon a înțepenit, ca și mine. I-am văzut peste umărul lui pe sergentul Dasher și pe Nancy Husher. În spatele celor doi nemernici erau Archer și încă un gardian.     — V-am întrerupt cumva? a întrebat Nancy.     Daemon s-a strâmbat.     — Nu. Chiar spuneam cât de triști suntem că nu veniți și voi pe aici.     Nancy și-a împreunat mâinile. În costumul ei negru cu pantalon, părea exemplul perfect de femeie care urăște culorile.     — Nu știu de ce nu-mi vine să cred.     M-am agățat și mai tare de tricoul lui Daemon când am văzut privirea sergentului Dasher. Nu puteam să spun că e ostilă, dar asta nu însemna mare lucru.     Sergentul și-a dres vocea.     — Avem treabă.     Aiuritor de rapid, Daemon s-a ridicat în fund și nu știu cum a făcut că m-am trezit în spatele lui.     — Ce treabă? a întrebat el și și-a pus palmele între genunchi. Și nu cred că am avut onoarea să te cunosc.     — E sergentul Dasher, i-am spus eu, încercând să ies din spatele lui.      El s-a mutat pe pat, ca să mă blocheze acolo.     — Serios?     Vocea lui Daemon devenise joasă și periculoasă, iar mie mi s-a strâns stomacul.     — Parcă te-am mai văzut undeva.     — Nu cred că ai avut ocazia, a spus Dasher, calm.     — O, ba da.     Nancy a făcut un gest spre mine.     — I-am arătat înregistrarea din prima zi în care a venit Katy aici, când te-ai întâlnit cu ea.     Am închis ochii am înjurat în șoaptă. Era clar că Daemon o să-l omoare.     — Da, am văzut aia.     Fiecare cuvânt era subliniat de o privire ucigașă. Am deschis doar un ochi. Dasher nu mai părea așa de calm. Liniile obrazului erau încordate.     —  Am păstrat imaginile alea într-un loc special, a încheiat Daemon.     I-am pus mâna pe spate și am întrebat:     — Ce avem de făcut?     — Mai întâi facem niște teste la care să participați împreună, apoi mai vedem, a răspuns Dasher.     M-am încordat toată și Daemon a observat imediat asta. Iar teste? Nu vedeam cum ar putea ieși bine un test la care să participe Daemon.     — Nu e nimic complicat sau obositor. Nancy a făcut un pas în lateral și ne-a făcut semn spre ușă. Vă rog. Cu cât începem repede, cu atât terminăm mai repede.     Daemon nu s-a clintit.     Nancy s-a uitat calmă la noi.     — Trebuie să-ți amintesc ce ai promis, Daemon?     M-am uitat la el speriată.”