• Autor distins cu Premiul Nobel pentru literatură
Un roman extraordinar…Pamuk, cu inteligența sa lucidă, dar și prin arabescurile pe care le descriu introspecțiile sale, amintește de Proust. - John Updike, The New Yorker Orhan Pamuk nu este altceva decît cronicarul fidel al propriei conștiințe, al unei lumi născute din diferențele dintre Orient și Occident și al unui subiect care a frămîntat mințile unor gînditori celebri, precum Heidegger sau Derrida. Romanul său este o meditație despre autenticitate și originalitate, o operă construită ambițios pe mai multe niveluri dintr-odată. - Chicago Tribune Să spui că Mă numesc Roșu este un roman polițist e ca și cum ai spune că Frații Karamazov e roman polițist: nu-i nimic mai adevărat, doar că romanul lui Pamuk este atît de complex, în așa măsură reușește să rupă limitele dintre genuri, încît afirmația nu mai are nici un rost. - Times Literary Supplement Deodată, ceva mi-a năvălit în minte cu atîta repeziciune, încît, pînă să pricep despre ce era vorba, mîna mea grăsută apucase deja condeiul și prinsese a schița, începînd de la piciorul stîng din față, înălțat în aer, acel cal miraculos pe care nimeni altul nu și l-ar fi putut imagina. După ce am legat degrabă piciorul de trup, am trasat, cu îndrăzneală, cu iuțeală, cu nesaț, două linii arcuite despre care, dacă le-ați fi văzut, ați fi spus: «Omul acesta plin de iscusință pare a fi caligraf, nu pictor!». - Orhan Pamuk Poate că ați înțeles pînă acum: pentru oameni ca mine, adică pentru cunoscătorii într-ale amărăciunii, care preschimbă în cele din urmă dragostea și suferința, fericirea și lipsurile în pretextul unei veșnice singurătăți, nu există mari bucurii în viață, după cum nu există nici mari tristeți. Nu spun că nu-i pricepem pe ceilalți atunci cînd sufletele le sînt răvășite de asemenea simțăminte; dimpotrivă, îi înțelegem peste poate pe cei care le trăiesc pînă la capăt. Ceea ce nu pricepem este strania neliniște în care se cufundă sufletul în asemenea clipe. Această neliniște tăcută, care ne întunecă mintea și sufletul, ia locul bucuriei și tristeții pe care ar trebui, de fapt, să le încercăm. - Orhan Pamuk
