Magia copacului departarilor

Beth, Frannie și Joe sunt deja vizitatori obișnuiți ai Copacului Depărtărilor. Pentru o perioadă vine să locuiască la ei vărul Rick. Mândri nevoie mare, copiii îl duc degrabă în Pădurea Fermecată, să-i arate pe viu minunățiile pe care i le-au povestit. Dar Rick nu știe cum merg lucrurile pe tărâmurile magice din vârful copacului și intră în tot felul de încurcături. Pe Tărâmul Leacurilor Fermecate ia ba niște pastile care-l măresc teribil de mult, ba unele care-l fac atât de mic, încât poate sta într-un borcan. Pe Tărâmul Bunătăților se înfruptă din tot ce-i iese în cale, inclusiv din clanța unui locatar furios, care-l închide în casă. Tărâmul Alandala, Tărâmul Cum-Te-Tăie-Capul sau Tărâmul Viselor sunt numai câteva dintre locurile care invită la aventură. Fragment din cartea "Magia copacului depărtărilor" de Enid Blyton "Dacă vine la noi să ne aresteze pentru cine știe ce? Atunci n-am avea cum să coborâm în Copacul Depărtărilor înainte ca tărâmul să se rotească din loc! Polițistul se împlântă în fața micuțului grup de sub copac. - De ce nu sunteți alandala? se răsti acesta la ei. Nu știți că legile locului cer ca toți locuitorii să stea mereu cu capul în jos? - Ba da, însă noi nu locuim aici, îi explică Joe. Și, dacă ați fi mai rezonabili, ați schimba legile și le-ați cere tuturor să stea cum se cuvine, cu capul în sus. N-aveți idee cât de caraghios arătați, domnule polițist, mergând în mâini! Polițistul se făcu negru de mânie. Scoase un soi de bagheta de la brâu și îl atinse pe Joe în creștet cu ea. - Alandală! porunci el. Alandala! Și, spre groaza lui Joe, se văzu pe loc întors cu capul în jos! Ceilalți se uitară compătimitor la bietul băiat care acum se sprijinea în mâini și-și balansa picioarele în aer. - Of, la naiba! strigă Joe. Nici nu mai pot mânca, pentru că am nevoie de mâini ca să pot merge. Domnule polițist, vă rog, puneți-mă din nou cum trebuie. - Abia acum ești cum trebuie, zise polițistul și se îndepărtă grav în mâini. - Hai să-l întoarcem la loc pe Joe, zise Rick, și cu toții se chinuiră să-l așeze pe băiat poziție normală. Însă în clipa în care îl puseră cu picioarele pe pământ și cu capul în sus, Joe se suci că mai înainte. Nu se putea împotrivi nicicum vrăjii polițistului. Un grup de gură-cască alandala se adunară în jurul lor. Râdeau în hohote. - Acum e și el locuitor al Tărâmului Alandala! strigau ei. Va trebui să rămână aici, cu noi. Lasă, tinere, o să te obișnuiești curând! - Duceți-mă înapoi la Copacul Depărtărilor, imploră Joe, temându-se cu adevărat că va trebui să rămână pe acel tărâm neprimitor."