Micul Print

Odată, pe când aveam şase ani, am văzut o imagine uimitoare într-o carte, numită Poveşti Adevărate din Natură, despre pădurile preistorice. Era o imagine cu un şarpe boa care înghiţea un animal... În carte spunea aşa: „Şerpii boa constrictori îşi înghit prada întreagă, fără să o mestece. După aceea nu se mai pot mişca şi dorm toate cele şase luni necesare digestiei.” M-am gândit mult, atunci, la aventurile din junglă. Şi, după oarecare eforturi, cu un creion, colorat am reuşit să fac primul meu desen. Desenul meu numărul unu... Am arătat capodopera mea unor oameni mari şi i-am întrebat dacă desenul meu îi speria. Dar ei răspundeau: „Să mă sperie? De ce s-ar speria cineva de o pălărie?”. Desenul meu nu era imaginea unei pălării. Era imaginea unui şarpe boa care digeră un elefant. Dar cum oamenii mari nu reuşeau să-l înţeleagă, am mai făcut un desen. Am desenat interiorul unui şarpe boa, astfel încât oamenii mari puteau să îl vadă clar. Ei au mereu nevoie să li se explice lucrurile. Cer iertare copiilor pentru că dedic această carte unui om mare. Am un motiv serios: el este cel mai bun prieten pe care îl am pe lume.  Lui Léon Werth – Când era un băieţel