Miercuri, respiram

   Pentru șase tinere, se apropie Ziua Z. O așteaptă de mult, o visează, toate speranțele și temerile lor se îndreaptă în aceeași direcție. Dar sunt departe de a fi pregătite! Se înscriu, deci, la un ultim și intens antrenament. Primesc muniție adecvată, echipament specializat, o instructoare pe măsură și numărătoarea inversă începe. Numai că acolo, în casa aproape conspirativă în care se întâlnesc în fiecare miercuri, nu are loc vreo competiție, dimpotrivă, între ele se înfiripă o prietenie așa cum se întâmplă numai în momentele de cumpănă ale vieții. Toate problemele și secretele celor șase viitoare mame ies la iveală și se complică și mai mult pe ultima sută de metri. Dar după crizele de râs sau de plâns împreună, cele șase noi prietene încearcă din răsputeri să se ajute între ele. Rămâne de văzut dacă și cum vor rezolva milioanele de încurcături la timp pentru a ajunge cu bine la destinația finală: Maternitatea.     "Miercuri, respirăm" este un roman palpitant și realist în același timp, cu personaje memorabile și întâmplări ca-n viață, scris azi și aici, pentru cititoarele de azi și de aici.  Capitolul 1 din carte poate fi ascultat aici Fragment din carte: "Toate burticile sus! Luni e ziua de gimnastică pentru gravide. Ce concept straniu, vei spune! Asta credeam și eu înainte să și particip la ciudată activitate. După ce-am bifat patru ședințe la rând, știam SIGUR că e cel mai dubios lucru din lume. Mai întâi trebuie să te îmbraci cu ceva comod, misiune imposibilă când ești gravidă în ultimul trimestru. Cam orice-ai purta, tot incomod te simți, pentru că ai burta cât o roată de camion, te trage în față, te dezechilibrează, coloana lupta din greu să gestioneze noul centru de greutate, plasat mult mai în față ca de obicei, picioarele se umflă, șalele dor, genunchii cedează, vezica se cere goliță o dată la cincisprezece minute, iar tu trebuie să te îmbraci comod, ca să poți balansa burta în toate direcțiile întru menținerea tonusului muscular în ciuda faptului că tot ce mai poți face este să zaci eșuată pe o canapea. Cam ce bluză te poate ajuta să te simți comod în această situație? Ori poate niște colanți cu sclipici? Îți tragi pe tine niște haine de casa lălăi, rămâi în ciorapi și speri că nu-s desperecheați, găuriți sau prea murdari (e la noroc, nu e ca și cum ți-ai mai văzut tălpile în ultima lună). Primești o minge uriașă și o salteluță de izopren pe care speri că nu va trebui să te întinzi, pentru că n-ai văzut prin preajmă nici o macară care să te și ridice la final. Imediat va veni și antrenoarea, mai mult ca sigur o silfidă care n-are de balansat o burtă de zece kilograme, compensată de solduri de cinci. Ea va sta în față și va dirija baletul burților obosite, cu eleganță și sadism. Va folosi, desigur, până la epuizare, termenul de burtici, ca să câștige simpatie și să nu arunce nimeni cu salteluța în direcția ei. Prima mea zi de luni la gimnastică pentru gravide a fost destul de tulburătoare, pentru că în loc de instructoarea slabă pe care o văzusem în prezentări, în fața noastră s-a așezat tot o gravidă. Ba mai mult, era una pe care o cunoșteam deja. "