Wells a scris Omul invizibil in 1897, intre Masina timpului si Razboiul lumilor . Publicat pentru prima data in serial de Pearson\'s Magazine in Marea Britanie, Omul invizibil a aparut ca roman in acelasi an in care a fost scris.
Omul invizibil este marcat de lupta autorului de a modela idei pentru care nu existau forme scrise adecvate. Romanul combina o poveste detectivista cu o pledoarie speciala, tipica scriiturii romantice si, mai tarziu, monologurilor dramatice victoriene. Asemenea multora dintre povestile lui H. G. Wells, Omul invizibil examineaza aspecte filozofice ale genului si ofera critici culturale pe subiecte care pot parea posibile doar prin intermediul imaginatiei. Omul invizibil este povestea vietii lui Griffin, un om de stiinta devotat cercetarii opticii, care inventeaza o modalitate de a deveni invizibil prin absorbtia sau reflexia luminii si incearca chiar pe pielea lui aceasta teorie. Cand isi da seama ca fenomenul este ireversibil, innebuneste de furie si se afunda in aceasta nebunie, pe masura ce inclinatia pentru violenta aleatorie incepe sa preia controlul si sa-i transforme lumea intr-un cadru oribil, pe care nu-l mai poate gestiona.
