... Toate statele, toate formele de stăpânire care au avut și au putere asupra oamenilor, au fost și sunt fie republici, fie principate. Iar acestea din urmă sunt fie principate ereditare, și anume acelea asupra cărora familia stăpânitorului lor domnește de multă vreme, fie principate noi. Cele de acest fel sunt fie în întregime noi, cum a fost Milanul pentru Franceso Sforza, fie apar ca părți anexate statului ereditar al principelui care le-a cucerit, cum este Regatul Neapole pentru regele Spaniei. Posesiunile astfel dobândite sunt obișnuite fie a trăi sub conducerea unui principe, fie a se bucura de libertate; și ele pot fi obținute cu armele principelui însuși, cu ale altora, sau printr-un noroc ori prin pricepere. Cei care doresc să dobândească bunăvoința unui principe obișnuiesc, de cele mai multe ori, a i se înfățișa cu acele lucruri pe care, între toate, acesta le socotește mai prețioase, sau care par a-l bucura cel mai mult: astfel, adeseori vedem că li se aduc în dar cai și arme, postavuri din fir de aur, giuvaieruri și alte asemenea podoabe demne de măreția lor. Dorind, așadar, să mă înfățișez și eu înaintea Magnificenței Voastre cu o mărturie a prea supusei mele plecăciuni, nu am aflat între toate lucrurile mele niciunul care să-mi fie mai prețios sau pe care să-l apreciez mai mult decât acea cunoaștere a faptelor oamenilor mari pe care am dobândit-o printr-o îndelungă experiență a împrejurărilor vieții moderne și printr-un studiu neîncetat al celor antice; și pentru că asupra acestor lucruri am cugetat îndelung și le-am observat cu multă strădanie, le-am adunat într-un mic volum pe care îl trimit Magnificenței Voastre. DEDICAȚIE către Lorenzo de’ Medici, Magnificul
