Profetia

După ce i-a eliberat accidental pe zei din captivitatea lor de pe Muntele Olimp, Helen Hamilton împreună cu prietenii ei trebuie să stingă setea de sânge și de război a acestora, care amenința să cuprindă întreaga lume. Însă furia zeilor este dezlănțuită, iar timpul se scurge în defavoarea muritorilor. Cum viața băiatului pe care îl iubește, Lucas Delos, atârnă de un fir de păr, iar grupul ei de prieteni cunoaște o scîndare neașteptată, Helen se vede nevoită să facă față de una singura acestei confruntări și, de asemenea, să decidă cui îi va oferi inima ei - lui Lucas sau unui eventual Tiran, Orion.     Fragment din roman:       „O jumătate de oră după ce Tantalus, Daedalus și Pallas părăsiră tabăra, Matt auzi din nou alarma. Afară era zarvă și zgomot de luptă, iar câteva secunde mai târziu Telamon se ivi la intrarea în cortul lui cu un raport.     - O femeie scion a fost capturată în timp ce dădea târcoale pe plajă, îl informă acesta. Aș fi trimis-o înapoi la casa ei, doar că... este ea, stăpâne.     - E în regulă, zise Matt dând din cap. Adu-o aici.     Ariadne fu adusă în cort, încadrată de doi mirmidoni care o țineau de brațe. Părul îi era răvășit, iar obrajii i se înroșiseră de la efort. Evident, se luptase cu ei, dar nu ar fi putut să-l învingă nici măcar pe unul dintre soldații lui Matt - cu atât mai puțin o companie întreagă.     - Dați-i drumul. Apoi lăsați-ne singuri. Gărzile se supuseră în tăcere. Matt se întoarse spre Ariadne. Cum ne-ai găsit?     - L-am urmărit pe tata. S-a purtat ciudat în seara asta, îi spuse ea în șoaptă. Fața păstra distanță, ținându-se departe de Matt și frecându-și brațele pentru a-și potoli durerea.     - Te-au rănit? întrebă el încet.     Ea ignoră întrebarea lui.     - Cum poți să fii El? Tu nu ești scion.     - Nici Ahile nu era.      Ariadne își lăsă fața în palme și își freca nervoasă ochii.     - Nu, zise ea ridicând brusc capul. Nu, nu pot să cred nimic din toate astea. Nu pot.     Fugi spre ieșire, dar mult mai rapid decât ea Matt ajunse acolo înaintea ei. O prinse de încheietură, împiedicând-o să plece. Îl privi șocată.     - Trebuie să crezi. Pielea ei era moale și caldă în mâna lui. Matt îi dădu drumul și se întoarse cu spatele la ea. Știa că era mai bine așa, chiar dacă era dureros. Du-te acasă. Oamenii mei nu te vor opri.     Ariadne nu pleca.     Matt o auzi apropiindu-se și se întoarse spre ea, clătinând din cap."