Trei cercetari de teoria sexualitatii

    Ceea ce Freud afirmă în Trei cercetări de teoria sexualității nu este că există o sexualitate infantilă, ci că sexualitatea infantilă este universală și intrinsec perversa și că sexualitatea adultă, normală sau perversă, lucrează în acest sens. Cu această carte se deschidea un nou domeniu al sexualității, un domeniu situat în vecinătatea biologicului: o sexualitate pulsională, prezentă în germene, încă din primii ani de viață, o sexualitate înainte inconștientă, încă nerefulată. Două sexualități, una psihică, altă pulsională, coexistă în teoria freudiană, ceea ce a făcut posibilă reformularea problematicii sexualității, în măsura în care Freud consideră întreaga existență umană (de la starea embrionară până la degenerescenta senectuții) drept un teren de joc, iar sexualitatea, drept una dintre formele manifeste ale legii faptelor și aspirațiilor ființelor vii; ea este posibilă în măsura în care postulam principiul sexualității drept lege a viului, iar existența unorfenomene de rezistență și formalizare, drept contră-legea lui.