curiozitati despre poetul mihai eminescu 15 ianuarie

Născut la 15 ianuarie 1850, în Botoşani, Mihai Eminescu reprezintă pentru literatura română mintea strălucită care a lăsat în urmă comori de o valoare inestimabilă. George Călinescu îl descrie în cartea sa, Viaţa lui Mihai Eminescu, ca fiind un hoinar în lume, dar oriunde s-ar fi aflat, nu a ezitat să scrie, să compună, să se documenteze.

Nu cred că este nevoie să povestesc prea mult despre Mihai Eminescu. Cu toţii ştim cine este şi ce rol are în universul artistic. Dar totuşi, vă las câteva curiozităţi despre el pe care poate nu le-aţi întâlnit pe parcursul documentării voastre.

Curiozităţi despre Mihai Eminescu

  1. Primul său poem publicat: La vârsta de 16 ani, Eminescu a publicat primul său poem, „La mormântul lui Aron Pumnul”, un omagiu adus profesorului său care a decedat în 12 ianuarie 1866. Poezia a fost publicată în ziarul Familia din Oradea, condus de Ion Vulcan. Impresionat de înclinaţia artistică a poetului acesta a decis să-i publice versurile la data de 25 februarie 1866. Deranjat de terminaţia numelui său ici, dă astfel, fără să realizeze la vremea aceea, numele celui mai mare poet român: Eminescu.
  2. Eminescu, un atlet în tinerețe: Mihai Eminescu nu era doar un poet de seamă, ci și un entuziast al sporturilor. În anii săi de tinerețe, se distingea prin abilitățile sale fotbalistice și era recunoscut ca un înotător talentat.
  3. Modul unic de salut al lui Eminescu: Celebrul poet român avea un stil distinctiv de a saluta, folosind expresia „Trăiască nația!” ca semn de recunoaștere. Acest salut era adesea întâmpinat cu același entuziasm de către prietenii săi, care răspundeau în același mod, iar Eminescu replica cu vivacitate: „Sus cu dânsa!”
  4. Gânduri de monahie ale poetului: La un moment dat în viața sa, după ce a depășit vârsta de 30 de ani, Mihai Eminescu a flirtat cu ideea retragerii din viața laică. Acest gând l-a împărtășit prietenului său Zamfir C. Arbore, editor la ziarul „Românul”, prin intermediul unei scrisori. Da, Eminescu voia la un moment dat să se călugărească!
  5. Inspirația feminină în poezia lui Eminescu: Printre muzele care l-au inspirat pe Eminescu în creațiile sale poetice se numără verișoara lui Caragiale, care a fost sursa de inspirație pentru poezia „Pe lângă plopii fără soț”. De asemenea, Veronica Micle și alte iubiri efemere au avut un rol important în inspirarea multor dintre poeziile sale.
  6. Eminescu, bibliotecarul: În perioada 1877-1883, Eminescu a dedicat o parte importantă din viața sa lucrului în calitate de bibliotecar la Biblioteca Centrală a Universității din Iași. Aici, a avut ocazia să exploreze și să studieze o colecție impresionantă de lucrări, care i-au influențat probabil gândirea și scrierile.
  7. Portretul iconic al lui Eminescu: Imaginea cea mai răspândită și recunoscută a lui Mihai Eminescu este fotografia realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga. Această fotografie, capturată când Eminescu avea doar 19 ani, a devenit una dintre cele mai emblematice reprezentări ale poetului.
  8. Studiile la Viena și Berlin: Mihai Eminescu a urmat studii superioare la două dintre cele mai prestigioase universități europene din epoca sa: Universitatea din Viena și Universitatea din Berlin. Perioada sa academică a avut loc în anii 1869-1874. În pofida faptului că Eminescu nu și-a finalizat studiile universitare, experiențele și cunoștințele acumulate în timpul anilor petrecuți la Viena și Berlin au avut o influență profundă asupra operei și gândirii sale. Aceste experiențe i-au permis să se dezvolte ca poet, gânditor și intelectual, contribuind la formarea sa ca una dintre cele mai importante figuri literare din România.
    • La Viena: Eminescu s-a înscris la Universitatea din Viena în 1869. Acolo, interesul său s-a îndreptat spre filosofie și drept, dar și spre literatura comparată și istorie. În această perioadă, influențele culturale și intelectuale din spațiul austriac au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării sale literare și intelectuale. De asemenea, Viena a fost locul unde Eminescu a venit în contact cu mișcările culturale și politice ale vremii, inclusiv cu ideile naționaliste românești.
    • La Berlin: După Viena, Eminescu a plecat la Berlin, unde a continuat studiile sale. Aici, a avut ocazia să studieze într-un mediu academic de mare prestigiu și să se apropie de curentele filosofice și culturale germane, în special de filosofia lui Arthur Schopenhauer. Perioada petrecută la Berlin a fost deosebit de fructuoasă pentru dezvoltarea sa intelectuală, Eminescu având acces la biblioteci vaste și la un mediu academic stimulant.
  9. Activitatea jurnalistică a lui Mihai Eminescu a fost o componentă importantă a carierei și vieții sale, reflectându-i atât talentul literar cât și viziunea politică și socială. Iată câteva detalii semnificative:
    • Începuturile în Jurnalism: Eminescu a început să lucreze în jurnalism în anii 1870, după întoarcerea sa din studiile din străinătate. Acest domeniu i-a oferit o platformă pentru a-și exprima ideile și talentul literar, dar și pentru a se implica în problemele sociale și politice ale vremii.
    • Redactor la „Timpul”: Una dintre cele mai notabile poziții ale lui Eminescu a fost cea de redactor principal la ziarul „Timpul”, principalul ziar conservator din România acelor vremuri. A lucrat la „Timpul” între anii 1877 și 1883. Aici, a scris editoriale și articole în care a abordat teme variate, de la politică și cultură până la chestiuni sociale și economice.
    • Contribuțiile sale: Articolele lui Eminescu acopereau o gamă largă de subiecte, inclusiv critici la adresa guvernului, comentarii pe teme culturale, și discuții despre problemele sociale ale zilei. Stilul său era adesea direct și incisiv, reflectând viziunile și convingerile sale puternice.
    • Implicarea politică: Prin munca sa jurnalistică, Eminescu s-a implicat activ în discuțiile politice ale vremii. Era cunoscut pentru criticile sale la adresa corupției și influenței străine în politica românească, precum și pentru susținerea ideilor naționaliste.
    • Influența culturală: Pe lângă articolele de natură politică și socială, Eminescu a scris și despre cultură și literatură, promovând valorile naționale și critica literară.
    • Poezia și Jurnalismul: Activitatea sa jurnalistică s-a intersectat adesea cu cea literară. Multe dintre poeziile și lucrările sale literare au fost publicate inițial în ziare sau reviste, fiind apoi colectate și publicate postum.
    • Influența asupra presei românești: Eminescu este considerat un pionier al jurnalismului modern românesc, având o influență semnificativă asupra dezvoltării presei și a stilului jurnalistic în România.
  10. Etimologia numelui: Se consideră, ca etimologie a numelui Eminescu cuvântul “eminere” care înseamnă “a se ridica deasupra altora” şi care, după cum afirmă şi G. Călinescu, era adevărat şi prin talent şi prin suferinţă.
  11. Deşi a avut o inteligenţă rară, nu lua note prea bune în scoală. “Spirit inegal, incapabil să se supună unei discipline prea aspre, Eminescu nu e în liceu un şcolar prea strălucit, sau mai bine zis nu e unul din acei întâi în clasă, care fac deliciile profesorilor şi sunt puşi monitori. El are preferinţe la studiu, iubeşte lectura, nu însă şi scoala.
  12. Gândirea lui Eminescu a fost influențată de filosofia germană, în special de Schopenhauer și Kant.Eminescu a fost expus la filosofia germană în timpul studiilor sale la Universitățile din Viena și Berlin, unde filosofia germană clasică era un subiect de studiu major.
    • Influența lui Arthur Schopenhauer: Filosofia lui Schopenhauer, cu accentul său pe pesimism, idealism și metafizica voinței, a avut un impact semnificativ asupra lui Eminescu. Schopenhauer considera lumea ca fiind o reprezentare a unei voințe universale și avea o viziune pesimistă asupra existenței umane. Aceste idei se regăsesc în lucrările lui Eminescu, în special în poemele sale, unde temele suferinței, a dorului nemărginit și a naturii iluzorii a realității sunt adesea prezente.
    • Influența lui Immanuel Kant: Kant, cu filosofia sa critică și conceptele de cunoaștere a priori și a posteriori, a influențat de asemenea gândirea lui Eminescu. Kantianismul a introdus ideea că percepțiile noastre despre lume sunt filtrate prin structurile a priori ale minții, ceea ce a provocat Eminescu să reflecteze asupra naturii realității și percepției. Această reflecție asupra realității și iluziei se regăsește în multe dintre lucrările sale, în special în poezie.
    • Reflectarea în Opera sa: Eminescu a integrat aceste influențe filosofice în opera sa literară, creând o poezie care nu este doar profundă din punct de vedere emoțional, dar și bogată în gândire filosofică. Poezia sa explorează frecvent teme ca existențialismul, natura realității și a iluziei, și căutarea sensului într-o lume adesea percepută ca fiind lipsită de sens.
    • O Abordare Unică: Combinația de influențe filosofice germane cu sensibilitatea poetică românească a creat un stil unic pentru Eminescu, plasându-l într-o poziție deosebită în literatura română. Opera sa reflectă o îmbinare de gândire profundă și expresie poetică, ceea ce îi conferă o valoare literară și filosofică deosebită.
  13. Tatăl său, George Eminovici îşi creşte copiii după puţinele principii pedagogice, consideră că fetele nu trebuie să aibă nici o instrucţie spirituală, doar rost casnic şi zestre bună, în timp ce băieţii sunt nevoiţi să muncească, dar cultura să fie temeinică. Gândire reflectată în timpul vieţii lui Eminescu.
  14. De asemnea, tatăl lui Mihai Eminescu, nu era de acord cu latura poetica a fiului său “Tatăl întelegea, ca multă lume respectuasă de cultură, să-şi pedepsească progenitura când nu învăţa poeziile din cartea de şcoală, dar ca însuşi odrasla sa să ajungă a face poezii asta n-o mai înţelegea!”
  15. Prietenia dintre Mihai Eminescu și Ion Creangă este una dintre cele mai cunoscute și apreciate relații din istoria literaturii române. Această prietenie a avut o influență semnificativă asupra operei ambilor scriitori și reprezintă un exemplu remarcabil de colaborare și camaraderie intelectuală. Eminescu și Creangă s-au întâlnit în Iași, în anii 1870, în cadrul cercului literar condus de Titu Maiorescu, fondatorul și liderul Junimii, un important grup cultural și literar din România. Această întâlnire a avut loc într-o perioadă de efervescență culturală și intelectuală, în care amândoi erau în căutarea unor noi expresii literare și culturale. Prietenia lor a avut un impact semnificativ asupra operei și evoluției lor ca scriitori. Eminescu, deja un poet consacrat, a încurajat și sprijinit activitatea literară a lui Creangă, care la acea vreme era mai mult cunoscut ca profesor și povestitor oral. Eminescu a fost cel care l-a încurajat pe Creangă să-și scrie și să-și publice povestirile, care au devenit ulterior unele dintre cele mai iubite lucrări din literatura română.
  16. Dat fiind faptul ca era o fire nestatornica, încă din adolescenţă pleca şi câte o săptămâna de acasă, astfel că într-o bună parte din opera sa adie aerul de ţară.
  17. Primii fiori ai iubirii îi simte la Ipoteşti, îndrăgostindu-se de o fată care a murit de tânără. Mai târziu poetul îşi aduce aminte de ea cu regret: Surâsul ei sfielnic şi ochiul ei cuminte/ Sunt duse fără urme de pe acest pământ/ S-a stins. “ (dacă ți-a plăcut citatul, uite și alte citate de Mihai Eminescu)
  18. A început să muncească de la vârsta de 14 ani în vacanțe, prima sa slujbă fiind cea de conțopist la Cancelaria târgului Botoșani, azi Primăria orașului.
  19. Pasionat de teatru, Eminescu a fugit de la Gimnaziul din Cernăuți la 17 ani pentru a se alătura unei trupe de teatru (Fany Tardini), lucrând ca sufleur. În timpul turneelor cu trupa Pascaly, a lucrat chiar și ca hamal în portul Galați. A fost și sufleor la Teatrul Național din București, iar după întoarcerea la Botoșani, a fost prins de tatăl său după o reprezentație.
  20. Ca mulţi alţi autori cu pasiune pentru scris în vene, Mihai Eminescu era dependent de cafea, adesea când îşi permitea să-şi facă proviziile cu licoarea magică, statea ore întregi cu condeiul în mână fără să vadă lumina zilei.
  21. În perioada 1874-1875, poetul predă limba germană la Institutul academic din Iaşi. Deşi era un profesor corect, exigent de fel, elevii la scurt timp au făcut grevă împotriva sa fiind dat jos din funcţie.
  22. A avut o sănătate fragilă care l-a afectat pe tot parcursul vieții sale scurte. Problemele sale de sănătate au început să se manifeste încă din tinerețe, agravându-se progresiv pe măsură ce înainta în vârstă. Deși natura exactă a afecțiunii sale rămâne discutată de către cercetători, se crede că a suferit de o formă de tulburare mintală, posibil depresie sau schizofrenie, precum și de alte probleme fizice.
  23. Deşi a trăit în sărăcie toată viaţa, marele poet afirmă cu mândrie: „Posteritatea nu vreau să afle că am suferit de foame din cauza fraţilor mei. Sunt prea mândru în sărăcia mea.
  24. Mihai Eminescu era cunoscut pentru vocea sa blândă și calmă, având un zâmbet liniștitor și molipsitor, după cum menționează cei care l-au cunoscut personal. Era apreciat pentru talentul său vocal excepțional, fiind capabil să cânte foarte frumos. Multe persoane, inclusiv rudele și prietenii, îl rugau adesea să le cânte, iar el îi acompania pe lăutari la diferite adunări. Eminescu avea o „voce de aur” și putea fi considerat un solist vocal talentat.
  25. Era cunoscător a multor limbi străine: latină, italiană, spaniolă, franceză, sârbă, greacă, albaneză, turcă.
  26. Mihai Eminescu a câștigat aprecieri internaționale prin traducerea operelor sale în multe limbi, inclusiv engleză, germană și franceză. Lucrările sale, comparate cu cele ale marilor poeți romantici, sunt apreciate pentru profunzimea emoțională și filosofică. Eminescu, admirat pentru universalitatea temelor sale, rămâne o figură centrală în literatura mondială.
  27. Casa sa natală, unde a petrecut primii cinci ani din viață, este în prezent găzduiește un magazin la parter. Această clădire nu doar că supraviețuiește, dar servește și ca un punct de reper cultural, rememorând începuturile vieții unuia dintre cei mai cunoscuți poeți români.
  28. Nu este mai puţin cunoscută însă iubirea faţă de Veronica Micle, o iubire neîmplinită, vizibilă în una din multele scrisori pe care poetul o trimite acesteia:

“Bolnav, neavînd nici o poziţie socială sigură prin care să-ţi pot pregăti un trai modest şi poate fericit alături de mine; sărac precum bine ştii că sunt şi avînd pururea grija zilei de mîni, tu crezi că eu aş putea fi atît de nelegiuit să pot veni lîngă tine şi să nu vreau să viu; crezi că, în starea în care mă aflu, îmi abate a-ţi face infidelităţi, mă crezi, în sfârşit, de o sută de ori mai mizerabil de cum sunt în stare a fi…te-am rugat, femeie dulce şi fermecătoare, să ierţi că am aruncat această umbră de mizerie asupra vieţii tale, care după caracterul tău trebuie să fie veselă şi luminoasă… Nu văd nici o perspectivă deocamdată de-a trăi împreună, pentru că nu mi s-a oferit pînă acum nimic în Iaşi cu care aş duce o viaţă convenabilă cu tine, şi în mizerie nu voi să trăieşti… Te sărut dulce, femeia mea iubită şi dragă, şi dacă, după toate cele zise, tot poţi să mă iubeşti, iubeşte-mă, dacă nu, dă-mă uitărei, dar nu crede că vreodată te voi uita sau voi înceta a te iubi.”

mormantul lui mihai eminescu cimitirul bellu vara

Nu în ultimul rând, probabil că știi că Mihai Eminescu a fost prieten foarte apropiat cu Ion Creangă. Ce anume i-a legat pe cei doi? Citește despre prietenia dintre Mihai Eminescu și Ion Creangă.