201 Citate de Mihai Eminescu

mihai eminescu citate

Descoperă colecția noastră de citate de Mihai Eminescu, care te vor ajuta să vezi dincolo de poetul cunoscut de toți românii și să înțelegi de ce este un geniu.

1. Stejarul nu creşte pretutindenea; buruienile, în tot locul.

2. Eu nu mă supăr deloc de modul cum se reflectă persoana mea în ochii d-tale, căci de la aşa oglindă nici nu mă pot aştepta la alt reflex.

3. Oamenii nu se deosebesc atât prin ceea ce zic, cât prin ceea ce fac.

4. Nu, dreptatea nu-i nimic fără putere.

5. Poate că povestea este partea cea mai frumoasă a vieţii omeneşti… cu poveşti ne leagănă lumea, cu poveşti ne adoarme… Ne trezim şi murim cu ele.

6. Dă-mă uitării precum te-am mai rugat, căci numai uitarea face viaţa suportabilă.

7. Poezia – trandafirul ce creşte în potir de aur, sufletul frumos.

8. Visul unei umbre şi umbra unui vis.

9. Popor românesc, mari învăţături îţi dă ţie această întâmplare! Dacă fii tăi ar fi fost uniţi totdeauna atunci şi pământul tău strămoşesc rămânea unul şi nedespărţit. Dar veacuri de dezbinare neîntreruptă te-au dus la slăbiciune, te-au dus să-ţi vezi ruşinea cu ochii!

10. Maghiarul este un adversar comic.

11. Adevărul e stăpânul nostru, nu noi stăpânim adevărul.

12. A exista înseamnă a suferi.

13. Înţelepciunea populară este mai preţioasă decât aurul.

14. Antitezele sunt viaţa.

15. Egalitatea nu există decât în matematică.

Dacă îți plac citatele lui Mihai Eminescu, atunci vezi întreaga sa listă de cărți.

16. Adevărul este crud, dar numai el foloseşte.

17. În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului, — în vremea veche trăia un împărat întunecat şi gânditor ca miază-noaptea şi avea o împărăteasă tânără şi zâmbitoare ca miezul luminos al zilei.

18. A aştepta să culegi altceva dintr-un pământ decât ceea ce a fost semănat în el, ar fi copilărie.

19. Ceea ce pentru noi este un adevăr absolut, e numai rezultatul (poate relativ) de cultură a vremilor trecute.

20. Oamenii se împart în două categorii: unii caută toată viața și nu găsesc, alții găsesc și nu sunt mulțumiți.

21. A nu iubi nu e nimica, a nu putea iubi e grozav.

22. Totul ia timp… și timpul ia tot.

23. Sau țara aceasta să fie în adevăr românească, sau nici nu merită să fie.

24. Nebunii lui Shakespeare sunt adevăraţi înţelepţi.

25. Sărac e cel ce se simte sărac, căruia îi trebuie neapărat mai mult decât are.

Ți-ar plăcea și 12 curiozități despre Mihai Eminescu.

26. Cine preferă fete femeilor e ca acel ce preferă pe ucenici maestrului.

27. O gândire este un act, un cutremur al nervilor. Cu cât nervii se cutremură mai bine, mai liber, cu atât cugetarea e mai clară.

28. Menirea vieţii tale e să te cauţi pe tine însuţi.

29. Dumnezeu nu e în cer, nu-i pe pământ; Dumnezeu e în inima noastră.

30. Atingerea absolutului e fericirea supremă, iubirea împlinită e doar o treaptă spre fericire.

31. Fiecare lucru poartă în sine însuși măsura sa.

32. Fiecare frumuseţe este cristalizarea suferinţelor universului.

33. Dacă nu pricepem ceva, să zicem mai bine că nu pricepem decât să-i dăm o explicație falsă.

34. Toată lumea crede în dragoste, însă unii se întreabă dacă ea există cu adevărat.

35. Câţi oameni sunt într-un singur om? Tot atâţia câte stele sunt cuprinse într-o picătură de rouă sub cerul cel limpede al nopţii.

36. Ca să-ţi dai seama de nivelul culturii generale a unei naţii, trebuie să vezi ce idoli are.

37. Ideea valorii este foarte relativa,caci fiecare o masoara dupa interesul sau.

38. Citeste! Citind mereu, creierul tau va deveni un laborator de idei si imagini din, care vei intocmi intelesul si filosofia vietii.

39. S-au zidit fara indoiala multe palate in Bucuresti, s-a inmultit numarul acelora care traiesc numai in capitala sau numai in strainatate; tara munceste inzecit pentru a intretine absenteismul si luxul, precum si patura numeroasa de oameni care si-au făcut din politica o profesie lucrativa.

40. Aruncaţi din întâmplare la răspântia unde se ating cele trei lumi deosebite şi mai mult ori mai puţin învrăjbite, lumea modernă, cea musulmană şi cea muscălească, românii chiar în virtutea originei lor, sunt meniţi a reprezenta interesele ideilor moderne şi a fi un stat de cultură deosebită, în care trei lumi se întâlnesc şi se împacă.

41. Dacă lumea este un vis, de ce n-am putea să coordonăm şirul fenomenelor sale cum voim noi?

42. Cand te lauda lumea, asculta-o,numai lauda ce ti-o aduci tu singur n-o asculta. Vei vedea ce frumos se reduc laudele lumii la nimic si cum inveti a pretui exact valoarea propriilor tale acte.

43. Caracterul însă al unei școli bune este ca elevul să învețe în ea mai mult decât i se predă, mai mult decât știe însuși profesorul.

44. Munca unui om se poate plati. Caracterul, munca lui, nicicand.

45. Cel mai mare păcat al omului este frica, spaima de a privi în faţă şi a recunoaşte adevărul.

46. A te tăvăli pe jos de râs este o expresie foarte adevărată. Cine râde din toată inima, aceluia-i vine gustul să se tăvălească pe jos.

47. Prietenia e transformare a iubirii, ea nu depinde de sex, de aceea e mai pură.

Ți-ar plăcea să citești și despre prietenia dintre Mihai Eminescu și Ion Creangă

48. Moralitatea este pentru suflete identică cu sănătatea pentru trup!

49. Când iubirea este, și ea este numai când e reciprocă absolută, va să zică universală; când iubirea e, aceasta e cu neputință și de e cu neputință, ea nu e decât cauza unei iubiri preînnoite și mai adânci înca de cum fusese-nainte.

50. Mulţi lucrează, dar puţini gândesc.

51. Nu voi iubi niciodată altă femeie şi tu rămâi în mintea mea şi în sufletul meu ceea ce ai fost totdeauna: visul de aur al vieţii mele, singura mea aspiraţie, şi viaţa cu tine, singura mea speranţă.

52. A iubi? A avea vreme de pierdut. Cine n-are vreme nu iubeşte.

53. Viclenia e un semn de slăbiciune, căci mintea omenească veritabilă stă în raport direct cu capacitatea de a pricepe în mod dezinteresat un adevăr. Învingătorul momentan nu este totdeauna cel definitiv.

54. Istoria omenirii este desfăşurarea cugetării lui Dumnezeu. Nu se mişcă un fir de păr din capul nostru fără ştirea lui Dumnezeu.

55. Uitasem insa ca tot ce nu e posibil obiectiv e cu putinta in mintea noastra si ca, in urma, toate cate vedem, auzim, cugetam, judecam nu sunt decat creatiuni prea arbitrare a propriei noastre subiectivitati, iar nu lucruri reale. Viata-i vis. (Mihai Eminescu in Geniu Pustiu)

56. Ce e amorul? E un lung prilej pentru durere.

57. Legile unui popor, drepturile sale, nu purced decât din el însuşi.

58. Lumea pretinde a şti multe în privirea aceasta şi dac-am crede opinia publică îndreptăţită a cita, fără probe suficiente, nume şi sume, sume plătite de cămătari şi nume de celebrităţi patriotice, le-am înregistra şi noi. Ceva totuşi trebuie să fie la mijloc, căci “de unde nu e foc fum nu iese”.

59. Ocazia e iute la fugă şi leneşă la întors.

60. Dar îl veţi numi Absolut, dar îl veţi numi Infinit, deci Unul-Unul rămâne pururea.

61. Ştiinţele nu sunt decât ochii muncii.

62. Presiunea înjoseşte, pasiunea înalţă.

63. Statul a devenit, din partea unei societăți de esploatare, obiectul unei spoliațiuni continue și acești oameni nu urcă scările ierarhiei sociale prin muncă și merit, ci prin abuzul culpabil al puterii politice, câștigate prin frustrarea statului cu sume însemnate.

64. Natura poporului, instinctele şi înclinările lui moştenite, geniul lui, care, adesea, neconstiut, urmăreşte o idee pe când ţese la războiul vremii, acestea să fie determinante în viaţa unui stat, nu maimuţărirea legilor şi obiceielor străine.

65. Ceea ce istoria nici unui popor din lume n-a scuzat vreodată e laşitatea.

66. Mita e-n stare să pătrundă orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele maide sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii.

67. Arta de a guverna în România este sinonimă cu arta de a amăgi poporul, de a-l cloroformiza cu utopii demagogice.

68. Trebuie să fim un stat de cultură la gurile Dunării; aceasta e singura misiune a statului român şi oricine ar voi să ne risipească puterile spre alt scop, pune în joc viitorul urmaşilor şi calcă în picioare roadele muncii străbunilor noştri.

69. Aici, în hotarele strâmte ale ţării româneşti, trebuie să se adune capitalul de cultură, din care să se împrumute fraţii noştri de prin ţările de primprejur dimpreună cu celelalte popoare mai înapoiate decât noi.

70. Lumina nu se aprinde decât pentru cei ce văd, nu pentru orbi.

71. Fiti fericiti, Atat de fericiti cat viata toata; Un chin s-aveti: De-a nu muri deodata.

72. Nici un om nu se întăreşte citind un tratat de gimnastică, ci făcând exerciţii; nici un om nu învaţă a judeca citind judecăţile gata scrise de alţii, ci judecând singur şi dându-şi seama de natura lucrurilor.

73. Pentru lucrătorii statului onoarea, pentru soldaţi gloria, pentru principi strălucirea, pentru învăţaţi renumele, pentru proşti cerul, şi astfel o generaţie înşeală pe cealaltă prin acest “advocatus diaboli” moştenit.

74. Răul esențial care amenință vitalitatea poporului nostru este demagogia.

75. Căci moarte nu există, și ce numești tu moarte, E-o viață altfel scrisă în sfânta firii carte.

76. Poporul românesc, deşi destul de numeros pe faţa pământului, a rămas în urmă economiceşte şi în cultură, deci nu putea să întreprinză lupta pentru existenţă decât sub scutul unui rol istoric recunoscut de Europa şi congruent cu interesele ei.

77. Libertatea adevărată e un sentiment aproape religios.

78. Peste tot aceeaşi idee: să dau străinilor ce-mi cer; cât pentru români puţin îmi pasă!

79. Ţara este rodul a zeci de generaţii şi aparţine altor zeci de generaţii care vor veni. Blândeţea caracteristică a poporului românesc dovedeşte că în trecut el a trăit economiceşte mulţămit, c-a avut ce-i trebuia.

80. Pentru cel ce înțelege, un țânțar sună ca o trâmbiță, iar pentru cel ce nu înțelege, tobele și surlele sunt în zadar; și, în orice caz, lumina nu se aprinde decât pentru cei ce văd, nu pentru orbi.

81. Dorinţele şi aspiraţiile oricărui individ omenesc sunt nemărginite, încât funcţiunea principală a vieţii, a inimei sale este nu realizarea unei dorinţi ci dorinţa, voinţa ca atare.

82. De-ar fi-n lume numai mâţe – tot poet aş fi?

83. Muzica are puterea de a ne apropia de esenţa lucrurilor şi de a atinge mai mult rădăcina fiinţei umane.

84. Oamenii se-mpart în două: unii caută şi nu găsesc, alţii găsesc şi nu-s mulţămiţi.

85. Ținta noastră a fost totdeauna conservarea elementului național.

86. Pasiunile înjosesc, pasiunea înalță.

87. Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se împiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.

88. Nu contestăm, de asemenea, că averile s-au înmulţit în România, numai că nu în mâinile românilor; nu contestăm că există multe palate şi zidiri mari în oraşele noastre – numai că nu ale indigenilor.

89. Cine nu minte niciodată e natura.

90. Nu e adevarat ca exista un trecut – consecutivitatea e in cugetarea noastra – cauzele fenomenelor, consecutive pentru noi, aceleasi intotdeauna, exista si lucreaza mereu.

91. Dacă lumea ar trebui să piară și eu aș putea să o scap printr-o minciună, eu n-aș spune-o, ci aș lăsa lumea să piară.

92. Când vedem dar pe “patrioţi” cumulând câte 5-6 însărcinări publice asupra lor, putem fi de mai înainte siguri că nu-şi îndeplinesc nici una cum se cade.

93. Oriunde e teren pentru neagra speculaţie, evreul e acasă, iar vaietele şi plângerile contra persecuţiei sunt mofturi care să acopere de mai înainte modul neomenos în care sug pe cei pe care au căzut ca lăcusta.

94. Geniul, în zdreanță sau în veșminte aurite, tot geniu rămâne.

95. Spuneti-mi despre dansa tot raul din lume,de vreti sa-nnebunesc,ca-i hetera, ca-i monstru,ca-i satan… o iubesc.

96. Fata era de acea dulceaţă vânătă albă ca şi marmura în umbră, cam trasă a fi uscată şi ochii tăiaţi în forma migdalei erau de acea intensă voluptate pe care o are catifeua.

97. Nu există nimica în lume ce n-ar trebui să fie cum e!

98. De aproape două mii de ani ni se predică să ne iubim, iar noi ne sfâşiem…

99. Poți avea totul fără să ai nimic și poți să nu ai nimic având totul.

100. De-ai fi aici, te-aş pupa! Dar aşa să pup în vânt? Căci tu eşti începutul şi sfârşitul vieţii mele, cu tine se-ncepe şi se-ncheie gândul meu.

101. Limba este măsurariul civilizaţiunii unui popor.

102. Stejarul crește numai unde-i pământul bun, buruienile cresc pretutindeni.

103. Inima foarte caldă şi minte foarte rece se cer de la un patriot.

104. Constanţa este un mic orăşel, dar îndestul de frumos. Viaţa e cam scumpă aici. Casele au oarecare eleganţă, căci clădirile sunt din piatră pătrată. O terasă pe ţărmul înalt dă o frumoasă privelişte pe întinderea mării… Şed într-o mansardă şi privirea mi-e deschisă din două părţi asupra mării, pe care aş vrea să plutesc cu tine. Te sărut dulce, draga mea Veronica, şi rămân al tău. La anul să ştii că venim amândoi aici.

105. De la Roma venim, din Dacia traiană.

106. Nu explicaţiile ce se dau faptelor, ci faptele însele sunt adevărul.

107. Nu noi suntem stăpânii limbei, ci limba e stăpâna noastră.

108. Cârciumile sunt localuri de îndobitocire şi de prostituţie sufletească.

109. Inteligenţa este putinţa de a vedea şi reproduce obiectiv cele ce există şi se întâmplă.

110. Contrazi-te singur şi vei găsi pace.

111. Ştiinţă poate câştiga oricine voieşte, judecată nu.

112. Lumea-i cum este şi ca dânsa suntem noi.

113. Dragostea este un vis şi o părere, o haină strălucită aşezată peste durere.

114. Sufletul călătoreşte din veac în veac, acelaşi suflet, numai că moartea-l face să uite că a mai trăit.

115. Am voi să credem că Occidentul întreg va înţelege, în sfârşit, că la Dunăre, interesele României sunt ale Occidentului însuşi.

116. Tinereţea şi sărăcia sunt doi duşmani neîmpăcaţi. Manierele, arta de a vorbi şi încânta, toate acestea sunt străine omului care-a trăit între oameni comuni şi care-a fost sărac.

117. Nenorocirea este cel mai bun dascăl; îşi are metoda ei proprie, dar greş nu dă.

118. Lumea-i visul sufletului nostru. Nu există nici timp, nici spaţiu – ele sunt numai în sufletul nostru.

119. Fiecare [om] e o întrebare pusă din nou spiritului Universului.

120. În adâncurile sufletului coborându-ne, am putea trăi aievea în trecut şi am putea locui lumea stelelor şi a soarelui.

121. Fără muncă nu există bunăstare, fără adevăr nu există cultură.

122. Peste tot credinţele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mână-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare, ameninţă toată clădirea măreaţă a civilizaţiei creştine. Shakespeare cedează bufoneriilor şi dramelor de incest şi adulteriu, cancanul alungă pe Beethoven, ideile mari asfinţesc, zeii mor.

123. Intre caractere si inteligente n-ar trebui sa existe alegere. Inteligentele se gasesc foarte adesea,caracterul foarte rar.

124. Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care nu există iubire de ţară.

125. Unul e toti precum una e toate, de deasupra tuturora se ridica cine poate.

126. De departe se vedeau munţii mei natali, uriaşi bătrâni cu frunţile de piatră spărgând norii.

127. Viaţa noastră e o cădere perpetuă.

128. Fiecare om e o întrebare pusă din nou spiritului Universului.

129. Cu sabia n-a fost luată însă nici Bucovina de austriaci, nici Basarabia de ruşi, ci prin fraudă.

130. Cu gazetele din timpul nostru se poate într-adevăr ca cineva, sculându-se sănătos dimineaţă, să-şi afle necrologul pe pagina întâi.

131. Timpul e moarte, spaţiul e luptă şi mişcarea e suferinţă.

132. Lumea e un vis – un vis searbăd, de motan.

133. A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominaţiei ruseşti. Numele “Basarab” şi “Basarabeni” există cu mult înaintea vremii în care acest pământ devenise românesc; acest nume singur este o istorie întreagă.

134. Ah! Cine ar mai vrea să trăiască când i s-ar spune de mic încă în loc de poveşti faptul că nu se minte în şcoală, în biserică, în stat, că intrăm într-o lume de dreptate, de iubire, de sfinţenie, pentru a vedea când murim, c-a fost o lume de nedreptate, de ură.

135. Oameni care au comis crime grave rămân somităţi, se plimbă pe stradă, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-şi petrece viaţa la puşcărie.

136. nu e lume priceputa, dar nici minte sa o priceapa.

137. Dar vei fi băgat de samă o împrejurare: cartea mea, citind-o în şir, rămâne neînţeleasă… dar orideunde-i începe, răsfoind tot la a şaptea filă, o limpezime dumnezeiască e în fiecare şir.

138. Am înţeles că un om poate avea totul neavând nimic şi nimic având totul.

139. Măsurariul civilizaţiunii unui popor în ziua de azi e: o limbă sonoră şi aptă de a exprima prin sunete noţiuni, prin şir şi accent logic cugete, prin accent etic sentimente.

140. Şcoala va fi şcoală când omul va fi om şi statul va fi stat.

141. Un împărat puternic avea o fată atât de frumoasă, că, de când era copilă, veneau să o vadă oamenii din apropiere şi din depărtări. Şi cine avea vreo durere era uşurat, cine era bolnav se însănătoşea, privind la fata cea frumoasă.

142. În jurul acestui instinct se învârtește viața omenirei… Mâncare și reproducere, reproducere și mâncare!

143. Un amor care se sfârşeşte cu amiciţie, nu a fost amor.

144. Orice cugetare generoasă, orice descoperire mare purcede de la inimă și apelează la inimă.

145. Civilizaţia noastră se-ncepe oarecum din nou şi din fundament cu orice generaţie nouă, care dacă nu e silită a repeta anevoioase cercetări, făcute de părinţi, totuşi trebuie să-şi câştige prin propria memorie şi judecată cunoştinţele lor.

146. Omul are atâta libertate şi egalitate pe câtă avere are. Iar cel sărac e totdeauna sclav.

147. Eu nu pot să nu te iubesc. Tu nu ştii de ce, şi nu ţi-o pot spune, şi cu toate astea chipul tău, umbra ce-ai aruncat-o pe pânza gândurilor mele este singura fericire ce am avut-o în lume.

148. În ţara noastră este de ajuns dacă se asigură înaintarea meritului şi a muncii; e destul atâta, şi numai pentru asta se cere reorganizare socială.

149. Un om intelept cunoaste pe un nerod,caci nerod a fost fiecare in viata-i;dar un nerod nu recunoaste un intelept,caci n-a fost niciodata intelept.

150. În om e un șir nesfârșit de oameni.

151. Dacă o generaţie poate avea un merit, e acela de a fi un credincios adept al istoriei, de a pune sarcinile impuse cu necesitate pe locul pe care îl ocupă în înlănţuirea timpilor.

152. Rău şi ură dacă nu sunt, nu este istorie.

153. Măsura patriotismului va fi dată de faptele pe care vom avea ocazia de a împlini în viitor, iar nu de profesarea nimic costisitoare a unor idei, pe care individul şi le alege după plac.

154. Cele mai înţelepte planuri nencoronate de succes se numesc nerozii.

155. Limba este însăşi floarea sufletului etnic al românimii.

156. Echilibrul în stat e ca sănătatea în corp.

157. Dreptul este echilibrul voinţelor umane.

158. Toate numirile în funcţiuni nu se fac după merit, ci după cum ordonă deputaţii, care, la rândul lor, atârnă de comitetele de politicieni de profesie, formate în fiece centru de judeţ. Aceste comitete îşi împart toate în familie. Ele creează, din banii judeţelor, burse pentru copiiipatrioţilor trimişi în străinătate să numere pietrele de pe bulevarde, ele decid a se face drumuri judeţene pe undepatrioţii au câte un petec de moşie, încât toată munca publică, fie sub forma de contribuţie, fie sub cea de prestaţiune, se scurge, direct ori indirect, în buzunarul unuipatriot.

159. Nu risipi partea cea mai bună a vieţii şi a inimei d-tale pentru un om care nu e vrednic să-ţi ridice praful urmelor şi crede-mă odată în viaţă când îţi spun marele adevăr, că cel ce nu e-n stare a se iubi pe sine, nu e-n stare a iubi pe nimenea.

160. Adevărul este stăpânul nostru, nu noi stăpânim adevărul.

161. Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar.

162. În fapt lumea-i visul sufletului nostru. Nu există nici timp, nici spaţiu – ele sunt numai în sufletul nostru. Trecut şi viitor e în sufletul meu, ca pădurea într-un sâmbure de ghindă, şi infinitul asemenea, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rouă.

163. Toate au trecut pe lume, numai răul a rămas.

164. Viitorul a-l cunoaşte, te întoarce spre trecut.

165. Proştii se însoară totdeauna, nebunii câteodată, înţeleptul nicicând.

166. Moravurile fără legi pot totul, legea fără moravuri, aproape nimic.

167. Nivelul culturii generale a naţiei nu-l poate ridica nimeni cu umărul, timpul şi munca umplu neajunsurile.

168. Dupa bucurie nemasurata vine neaparat intristarea. Bucuria face sangele sa fiarba, si aceasta produce o simtire neplacuta si dureroasa care trebuie sa nasca intristarea. Cine-i accesibil de patimi puternice, stie ca-n mijlocul bucuriei mari se amesteca un fel de rea-dispunere. Acelasi lucru se intampla la toate pasiunile vehemente. Leacul: moderatia – cine poate.

169. Educaţiunea e cultura caracterului, cultura e educaţiunea minţii.

170. Naţiunea noastră, neamul nevoii.

171. Neavând curajul vieţii, neavând o rază de senin în suflet, am îndrăznit cu toate astea a te iubi, am pus dorinţa de a fi a mea peste orice consideraţii şi peste orice cuvinte de cruţare aş fi vrut.

172. Toate dispozițiile câte ating viața juridică și economică a nației trebuie să rezulte, înainte de toate, din suprema lege a conservării naționalității, cu orice mijloc și pe orice cale, chiar dacă mijlocul și calea n-ar fi conforme cu civilizația și umanitarismul care azi formează masca si pretextul cu care Apusul se luptă cu toate civilizațiile rămase îndărăt sau eterogene.

173. Basarabia este numele medieval al Ţărei Româneşti şi vine de la numele dinastiei Ţărei Româneşti, a Basarabilor.

174. Ieri am primit ultima ta scrisoare şi alaltăieri penultima. Iartă-mi gelozia şi explic-o prin depărtarea în care suntem unul de altul şi prin dispoziţia posomorâtă în care am rămas fără tine. De aceea, mi se şi urăşte o casă de unde plec dimineaţa şi nu vin decât spre seară pe la 6, 7 obosit şi fără dispoziţie de lucru sau de citiri.

175. Justiţia subordonată politicului a devenit o ficţiune.

176. Tu ai fost şi eşti viaţa mea, cu tine s-a început şi s-a încheiat şi dacă nu trăiesc pentru a gândi măcar la tine, nu am la ce trăi.

177. Fără îndoială există talente individuale, dar ele trebuie să intre cu rădăcinile în pământul şi modul de-a fi al poporului lor, pentru a produce ceva permanent.

178. Trădătorii devin oameni mari şi respectaţi, bârfitorii de cafenele – literatori, ignoranţii şi proştii – administratori ai statului român.

179. Nevoia e sofistul cel mai mare de pe pământ.

180. Pe când iubirea, de orice fel ar fi ea, luminează viaţa şi-i îndulceşte, ura o-ntunecă, o umple de amărăciune şi-o face nesuferită.

181. E în zadar să vorbești celui care nu vrea să te asculte.

182. Nu cumva îndărătul vieţii e un regizor a cărui existenţă n-o putem explica?

183. Copiii români sunt încărcaţi cu materii atât de multe şi atât de diverse, încât nici profesorii, nici şcolarii nu se pot orienta în capetele lor. Aceşti copii nu învaţă nimic, pentru că memoria nu păstrează nimic nepriceput, nerumegat, unde interesul viu şi judecata copilului n-au jucat nici un rol. Singurul efect al încărcării memoriei cu lucruri pe care nu le poate mistui e sila şi scârba copilului de carte. La acest rezultat au ajuns aproape toate şcoalele la noi. Vezi tineri care au învăţat latineşte, greceşte, istoria universală, logică şi psihologie, ştiinţe naturale, geografie în toate clasele, drept administrativ, economie politică, au trecut bacalaureatul şi… cu toate astea, nu ştiu a scrie o frază corectă, iar a doua zi după ce au părăsit şcoala au uitat tot…

184. Fără eu nu există Dumnezeu, fără ochi nu e lumină, fără auz nu e cântec. Ochiul e lumina, auzul e cântecul, eu e Dumnezeu. Naţiunea mea e lumea.

185. Între caracter şi inteligenţă n-ar trebui să existe alegere…

186. Fiecare popor şi fiecare epocă stă pe umerii vremilor trecute.

187. În aceste atome de spațiu și timp, cât infinit!

188. Cu cât e mai cult, cu atâta-i mai nenorocit.

189. Azi, adeseori femeia, ca și lumea, e o școală.

190. Geniul n-are moarte, dar nici noroc.

191. Om se spirit e acela care-n fundul inimii lui râde de toţi şi de toate. Om de geniu e acela care râde de el însuşi. De aceea un geniu nu poate fi rău, pe când un om de spirit e totdeauna rău.

192. A sili pe un popor să înveţe altă limbă însemnează a-l tâmpi, a-l face intelectual inept, deci şi economic şi politic inept.

193. În orice om-o lume întreagă îşi face încercare!

194. E vis al nefiinţei universul cel himeric.

195. Secretul vieţii lungi a unui stat este păstrarea ierarhiei meritului.

196. Toate sunt mărginite, durerea nu…

197. Umanitatea începe în noi odată cu dezinteresul.

198. Orice “este” are o raţiune de a fi.

199. Nu există oameni mai neînduplecaţi şi mai duri decât cei preocupaţi într-una de nefericirea lor.

200. Un popor imoral e fizic nesănătos sau degenerat.

201. Copilului nu aur, nu mătase, nu viaţă bună, ci iubire îi trebuie.

Cunoști și alte citate de Mihai Eminescu sau ai unul preferat?

Lasă-ne un comentariu mai jos și ne va face plăcere să îl citim. Nu uita să dai mai departe articolul acesta ca să descopere și prietenii tăi omul din spatele marelui poet național, Mihai Eminescu.

Dacă îți plac articolele noastre, încurajează-ne cu un share :)
BOOKNATION.RO ÎȚI FACE PLINUL DE CĂRȚI!
Am dat drumul la un concurs inedit în care poți câștiga 7 super cărți 📖! Dă click pe butonul de mai jos pentru a te înscrie și pentru a descoperi cărțile! 👍

PARTICIPĂ LA CONCURS

POST A COMMENT.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.