Interviu cu Adriana Bogatu, autoarea cărții ”Când ți a spus cineva ultima dată 'Te iubesc!'”

B.N.: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască, ne poți spune câteva lucruri despre tine?
A.B.: Am absolvit Facultatea de Filologie a Universității Al.I. Cuza , din Iași. Sunt profesor de Limba și literatura română, la Colegiul Național ”Nicolae Bălcescu”, din Brăila. Am debutat în studenție, cu cronică de teatru, în revista Dialog a Universității Al.I. Cuza, din Iași. Primul meu volum, Confesiuni ipotecate sau roman pentru un singur cititor, a apărut în 2007, la editura Aldo Press. Au urmat Clepsidre fără nisip (2009, editura Dexon Office), Portretul tău cu ochii mei (2016), la aceeași editură, iar la Editura Libris, devenită ulterior Creator, au apărut, începând din 2020, volumele de proză scrise în coautorat, Dresorul de cactuși, urmat de …Și duminică e tot sâmbătă (2021), inspirat de perioada pandemiei. Când ți-a spus cineva ultima dată ”Te iubesc!”? a fost publicat, de asemenea, la Editura Creator, parte a Grupului Editorial Libris. A ieșit de sub tipar la începutul acestei luni și se bucură deja de succes printre cititori.

B.N.: Ce ne poți spune despre cartea / ultima carte pe care ai scris-o?
A.B.: Când ți-a spus cineva ultima dată ”Te iubesc!”? este o carte despre femeile-alfabet, așa cum le-am numit eu pe eroinele mele, care trec prin experiențe de viață diferite ,complexe, solicitante, dintre acelea care le vor marca pentru totdeauna. E o carte scrisă pe viu, despre condiția femeii într-o societate în care ea trebuie să lupte, așa cum a făcut-o de la începutul începuturilor, ca să-și câștige locul pe care-l merită.

B.N.: Cum arată spațiul în care lucrezi la cărțile tale?
A.B.: Nu pot să scriu oriunde, am spațiul meu de siguranță acasă, înconjurată de lucruri care își poartă poveștile prin timp. Ideile mi le notez însă imediat, oriunde aș fi, încercând să păstrez, atât cât pot, sentimentul, senzația, culoarea, inflexiunea vocii care a generat-o. Dar ele capătă contur abia când ajung la masa de scris, de regulă, noaptea, târziu.

B.N.: Dacă nu ai scrie, ce altă pasiune sau carieră ai urma?
A.B.: Dacă nu aș fi scris, mi-ar fi plăcut să urmez o carieră muzicală. Primul meu vis a fost să studiez canto, pentru că, încă din copilărie, ascultam, ore întregi, împreună cu tatăl meu, înregistrările Mariei Callas, La Divina.

B.N.: Ce autori români contemporani admiri?
A.B.: Octavian Paler și Augustin Buzura sunt preferații mei. De asemenea, citesc cu pasiune tot ceea ce publică Nora Iuga, Octavian Soviany, Gabriela Adameșteanu, Radu Vancu.

B.N.: Ai anumite etape din publicarea unei cărți care nu îți plac?
A.B.: Da, etapa așteptării finale, atunci când timpul pare că se încăpățânează să nu treacă.

B.N.: Care este visul tău suprem în materie de colaborări?
A.B.: E simplu: în materie de colaborări, visul meu suprem este să întâlnesc oameni onești, dintre aceia cu care se poate construi pe terenul ideilor, fără teama că, la sfârșit, vei rămâne doar cu gustul amar al convingerii că ai fost folosit fără scrupule, așa cum se întâmplă adesea. Din păcate, cu toții am întâlnit oamenii-iederă. Din prea multe păcate…

B.N.: Consideri că audiobook câștigă din ce în ce mai mult teren pe piața de carte?
A.B.: Da, audiook câștigă teren și nu e rău, pentru că oamenii pot asculta cărțile preferate, o pot face oricând, nu doar în fotoliul lor de acasă. E o soluție pentru ritmul alert în care trăim, nu putem renunța la cărți și atunci, da, e o șansă pentru cititorii secolului 21. Desigur că întâlnirea cu cartea tipărită e un moment special pentru fiecare, dar și audiobook ul ne-o poate aduce aproape, oriunde și oricând. La urma urmelor, conținutul contează, nu forma sub care ajunge la noi.

B.N.: Ne poți spune o întâmplare haioasă sau interesantă din perioada în care ai scris cartea?
A.B.: O întâmplare haioasă nu, dar vă pot mărturisi că ziua cea mai frumoasă trăită în perioada în care am scris cartea a fost 2 noiembrie 2022, când s-a născut nepoata mea, Anastasia-Maria, un copil-soare, ca o bucurie fără sfârșit.

B.N.: Știm din statistici că românii citesc puțin. Cine și cum ar putea schimba asta?
A.B.: Nu cred în statistici și nu cred că românii citesc puțin. Generațiile de cititori sunt diferite. De exemplu, cei din generația mea, a părinților mei, încă citesc mult, pentru că au crescut cu reperul cărții, s-au născut în case cu biblioteci, au avut modelele chiar lângă ei. În copilărie, citeam seara împreună cu părinții mei, iar în vacanțele de vară, cu bunicul meu patern de la care am învățat să iubesc teatrul și opera. Cei tineri și foarte tineri au șansa tehnicii moderne, a audiobook-ului, care îi ajută să câștige timp. Sunt sigură că, dacă o carte și un autor le-au câștigat atenția, vor veni și alții, de la sine…

B.N.: Unde îți pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?
A.B.: Am o comunitate de cititori cu care interacționez pe facebook, dar și pe pagina mea de literatură, care are aproape 14,000 de urmăritori. Cărțile mele pot fi cumpărate din librăriile Cărturești, Diverta, dar pot fi achiziționate și de pe libris.ro, elefant.ro sau de pe orice alt site de specialitate.

B.N.: Câteva cuvinte de final pentru cititorii Booknation.ro?
A.B.: Cititorii Booknation.ro fac parte din publicul inițiat, sunt selectivi, riguroși, au inteligență emoțională, cultură și își exprimă părerile deschis, obiectiv, argumentat. Au puterea de a-i atrage pe cei din jur către carte și asta contează cel mai mult. În invit să citească literatură română contemporană, pentru că ea merită descoperită și pusă în valoare. Cu siguranță, nu vor fi dezamăgiți!