E.I. Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască ne poți spune câteva lucruri despre tine?
M.V. Asta e o întrebare care mi s-a părut întotdeauna incomodă. În copilărie, evitam grupurile, petrecerile, adunările de orice fel, în afară de cele plănuite împreună cu prietenii de joacă. Reticența aia n-a dispărut cu totul. Pot fi individul care stă tăcut în mijlocul unei petreceri animate și totodată pot fi cel care, în cazul unei competiții (mai ales fizice), se va lupta pentru primele locuri. Alte detalii despre mine pot fi găsite, chiar dacă sunt bine ascunse, în ceea ce scriu.
E.I. Cum a apărut pasiunea pentru scris în viața ta?
M.V. Înainte de scris, a fost pasiunea pentru citit, iar înainte de asta plăcerea de-a asculta povești (citite de obicei de sora mai mare). Pot spune că o atracție pentru scris a existat dinainte de-a învăța cum se desenează fiecare literă în parte și-a le amesteca în așa fel încât să formeze propoziții. În școala generală, singurele materii la care excelam erau literatura, sportul, desenul, religia (am crescut într-o familie de credincioși). Cititul și scrisul mă salvau de posibilele corijențe la Limba Română. Compunerile mele școlare, foarte apreciate de doamna profesoară, îmi erau citite de șefa clasei în fața celorlalți elevi (eu nu reușeam, îmi pierdeam vocea). Aveam doi sau trei colegi care abia așteptau să-mi citească prozele și poeziile compuse în timpul când ar fi trebuit să-mi fac temele.
E.I. Cât de importantă este cercetarea pentru tine atunci când scrii o carte?
M.V. Romanul „Fracturi”, apărut de curând, la editura Vremea, e prima carte care mi s-a publicat. Dar și nu și primul roman scris. Mai am încă vreo cinci (cărți pe care acum le consider doar niște exerciții), fără a le pune la socoteală pe cele abandonate înainte de final. N-am început niciuna dintre ele fără ca mai înainte să am un plan bine pus la punct, astfel încât să dețin controlul complet al poveștii, să nu-i permit să-și facă de cap. În cazul unei lucrări de ficțiune, mai puțin bazată pe întâmplări și trăiri personale, cercetarea devine o necesitate, altfel riști să pierzi un lucru esențial – credibilitatea.
E.I. Care a fost prima carte pe care ai citit-o?
M.V. Aceeași pe care mi-o mai citise soră-mea, cel puțin o dată, înainte de-a învăța eu să o fac suficient de cursiv: „Ivanhoe”, de Walter Scott.
E.I. Spune-ne despre stilul tău de a scrie, care este diferența între stilul tău și a altor scriitori?
M.V. Am ajuns, de câțiva ani, în stadiul în care pot spune că am scăpat de influențe (atât de folositoare, totuși) și că îmi pot auzi clar propria voce. Dar nu o spun doar eu. Am avut plăcerea să constat că unii cititori, mai familiarizați cu 
scrierile mele, îmi recunosc ușor așa-zisul stil. „Așa-zis”, deoarece există povești care dictează stilul, și nu invers. Eu cred că un bun autor trebuie să fie ca un cameleon, să nu se lase îngrădit de un singur stil.
E.I. Ce alte pasiuni mai ai pe lângă scris?
M.V. Desenul (în copilărie, umpleam cu tatuaje brațele și coapsele colegilor și colegelor), pictura (am o diplomă, pe care nu m-am obosit să o iau de la școală), muzica (chinui uneori o chitară), filmele (visam să mă fac regizor), sportul (nu trebuie să treacă nicio zi fără mișcare).
E.I. Ai un obicei zilnic de a scrie?
M.V. În afară de-a încerca să-mi impun un program, obișnuiesc să scriu într-un loc liniștit, unde să se audă în surdină doar un jazz instrumental și unde să-mi țină de urât un pahar de vin, bere, apă minerală etc. Asta nu e oricum o regulă. Am avut o perioadă când mă duceam iarna să scriu în parc, c-un termos de vin fiert lângă mine.
E.I. Cum vezi scrisul, ca pe o pasiune sau ca pe un loc de muncă?
M.V. Există vreun sportiv de performanță care să aibă rezultate bune fără pasiune și muncă? Scrisul îl faci din pasiune, însă doar prin muncă îl poți susține și îmbunătăți.
E.I. Unde îți pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?
M.V. În afară de site-ul personal (www.mihailvictus.eu), mai sunt activ pe LiterNautica.com și, desigur, pe Facebook.
E.I. Câteva cuvinte pentru cititorii BookNation.ro?
M.V. Citiți, citiți, citiți și învățați-i pe urmașii voștri să citească. Fiți un exemplu pentru ceilalți.