
Booknation: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască, ne poți spune câteva lucruri despre tine?
Dumitrescu Cătălin: Un om obișnuit. Cu familie, copil… Născut la Constanța, acum 44 de ani, economist de formație, mare amator de istorie și cărți. Cred că cel mai ciudat lucru al copilăriei este că pe la 11 ani (1987) ascultam Radio Europa Liberă, emisiunile Actualitatea Românească și Din lumea comunistă…
B.N. Ce ne poți spune despre cartea pe care ai scris-o?
D.C. Am mai spus-o și cu alte prilejuri. Încerci să scrii cărțile pe care ai vrea să le citești. E o carte simplă, din categoria celor care pot fi citite în tren pentru a trece timpul sau, poate, pentru a nu trece degeaba. M-am simțit atras de momentul istoric în care am ales să se desfășoare acțiunea (1968, invazia Cehoslovaciei) și am brodit o poveste pe marginea ei – Fiul Dușmanului.
B.N. Care a fost momentul în care ai știut că trebuie să scrii o carte?
D.C. Nu existat un astfel de moment. Primul pas vine firesc. Simți nevoia să o faci. Ai temeri. Îți promiți că nu vei scrie decât pentru a elibera ceva din tine. Nimeni nu va avea acces la balivernele tale. Apoi, găsești pe cineva care te înțelege și faci un pas. Dai ce ai scris să fie citit. De aici, totul se înlănțuie pas cu pas! Am și o glumă pe care o mai spun celor care mă laudă, strigându-mă scriitorule. Le spun că, în condițiile analfabetismului actual, dacă reușești să scrii corect românește, ești deja scriitor! ”În țara orbului….!
B.N. Îți imaginezi viața fără pasiunea de a scrie?
D.C. Nu. La vârsta de 5-6 ani, primele texte scrise au fost clasamentele copiate din ziarele de sport (de fapt unicul ziar, Sportul, 4 foi de hârtie proastă, ziar pe care îl așteptam mai ceva ca pe moș Crăciun/Gerilă)… Și de atunci tot așa. Am mai multe materiale gazetărești scrise pentru ziare de sport, NG Traveler și altele…
B.N. Care este cartea ta preferată din copilărie?
D.C. Nu era una. O mie și una de nopți, romane istorice românești, Toate pânzele sus….
B.N. Care este cea mai dificilă parte a procesului tău artistic?
D.C. Cred că finisarea unei opere. Atunci, ai face așa azi, mâine nu ți se mai pare ok, poimâine iar…și tot așa!
B.N. Ce îți place să faci când nu scrii?
D.C. Să citesc, să mă uit la filme. Deci, tot prin lumea poveștilor….
B.N. Ce crede familia ta despre cărțile tale?
D.C. Familia și prietenii au fost apreciativi. Te uiți la ei și te întrebi cât pot să fie de politicoși!
B.N. Cu ce editură ai publicat cartea și de ce ai ales-o?
D.C. Editura Petale Scrise. Ei m-au ales. O editură mică, ținută mai mult cu inima. Oamenii se străduiesc să facă lucruri bune, deși recompensa materială nu e nici pe departe pe măsura străduințelor lor. Și foarte paroliști, cum se zice. Mă rog, având în vedere că-s ardeleni, e firesc.
B.N. Care sunt scriitorii români care te-au marcat? Dar cei din literatura universală?
D.C. Clasici români, gen Cezar Petrescu, Duiliu Zamfirescu și alții. Romanele lor pot fi un antrenament pentru orice autor. Limba română literară, în varianta romanelor lor, te poate face scriitor în ziua de azi. De afară, recunosc că m-a marcat Simon Sebag Montefiore!
B.N. Ai o carte pe care o recitești ocazional deși o cunoști pe dinafară?
D.C. Aveam un astfel de obicei, în trecut. Acum, nu îmi mai permit. Sunt atâtea de citit că nu mai ai timp să le repeți.
B.N. Trei cărți pe care oricine ar trebui să le citească și de ce:
D.C. Nu cred că există cărți universal valabile, ca să folosesc această expresie. Termenul ”oricine” îl elimină pe ”trebuie”. Cred că aș recomanda tuturor cărțile de căpătâi ale principalelor trei religii ale lumii. Viața ar fi ceva mai frumoasă.
B.N. Ce crezi că lipsește pieței de carte din România?
D.C. Cititorii. Oferta depășește mult cererea. Deși, în mod logic, te-ai gândi că un om trebuie să citească vreo sută de volume până să se încumete la a scrie… Rezultă că avem autori care scriu mai mult decât citesc. E o glumă!
B.N. Se poate trăi din scris în România?
D.C. Nu știu. Auzeam că una din cărțile de istorie ale lui Neagu Djuvara a ajuns la 100.000 de exemplare. Ca economist, mă gândesc că a generat 100.000 de euro, drepturi de autor. Deci, se poate, doar că astfel de exemple se numără probabil pe degetele de la o mână în Romania.
B.N. Unde îți pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?
D.C. Cartea poate fi găsită la editură și pe alte librării on-line. Am posibilitatea de a interacționa cu cititorii pe pagina mea de Facebook.
B.N. Câteva cuvinte de final pentru cititorii Booknation.ro?
D.C. Cred că parafrazez pe cineva dar în momentul ăsta nu-mi amintesc pe cine: să citească, nu are cum să le dăuneze!

