
Emanuela Istrate: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască, ne poți spune câteva lucruri despre tine?
Elena Zaiţev: Sunt originară din Republica Moldova, municipiul Hânceşti. Sunt jurnalist de profesie, cu studii făcute în România, la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu. Activez în presa locală şi, în virtutea profesiei, îmi place să interacţionez cu diferiţi oameni care mă inspiră pentru a face lucruri frumoase şi a crea.
E.I. Ce ne poți spune despre cartea pe care ai scris-o?
E.A. Placheta de versuri “Rouă pe gene” a văzut lumina tiparului în 2018, iar “Înveşmântează-mă în toamnă” în 2019, cea din urmă fiind lansată chiar în toamnă, în contextul în care acest anotimp, cel mai drag inimii mele, se pliază perfect cu poezia, multe versuri înserate în această carte purtând amprenta specifică anotimpului autumnal. În mod deosebit, în cea de-a doua carte, versurile îmbină natura cu sentimentele romantice şi pot să zic că poezia mea are caracterul liricii peisagistice şi a romantismului, o simbioză care trezeşte cele mai frumoase şi profunde emoţii.
E.I. Cum a apărut pasiunea pentru scris în viața ta?
E.A. Scriu de când mă ţin minte şi iubirea pentru peniţă a prins un contur mai substanţial graţie îndrumătorilor pe care i-am avut în parcursul meu ca autor. Nu pot să nu menţionez contribuţia profesoarei mele de limba şi literatura română din liceu, dna Maria Nicoară, care mi-a cultivat cu măiestria specifică unui dascăl dedicat profesiei până în măduva oaselor iubirea pentru cuvânt, pentru citit şi pentru scris. Este foarte important să avem alături persoane care văd în noi un potenţial pe care se străduiesc să-l valorifice, fapt pentru care trebuie să le fim adânc recunoscători.
E.I. Cât de importantă este cercetarea când scrii o carte?
E.A. Întrucât eu scriu versuri şi acestea se bazează în mare măsură pe propriile trăiri şi sentimente, cercetarea este mai puţin importantă, dar nu irelevantă. Indiscutabil, ceea despre ce scriu este specific fiecărui om într-o măsură mai mică sau mai mare, de aceea autorii de poezie cercetează natura umană, redând din perspectiva lor subiectivă trăirile lăuntrice caracteristice nouă tuturor. Prin ochii autorului, cititorii văd spectacolul poetic, îl trec prin sine, îi pătrund tainele. Pentru a atinge coardele sensibile, autorul trebuie să cunoască bine natura umană, cercetând-o prin prisma sa, cu lumina şi umbrele inerente fiecărei fiinţe umane, cu bucuriile şi durerile pe care le trăim, iubirile şi dezamăgirile care fac parte din viaţa fiecăruia şi care ne determină s-o percepem în toată splendoarea sa.
E.I. Care a fost prima carte pe care ai citit-o?
E.A. O, nici nu mai ştiu care a fost, cert este faptul că am asimilat din fragedă adolescenţă, ba chiar din copilărie, o cantitate mare de produs literar-artistic, or, îmi aduc bine aminte cum mergeam la biblioteca publică de unde veneam acasă cu un teanc de cărţi, care să-mi ajungă pentru o perioadă şi să-mi potolescă setea pentru citit. O sete nepotolită dealtfel, fiind un utilizator fidel al serviciilor de bibliotecă, aceasta până cand mi-am format obiceiul să-mi cumpăr cărţi pentru propria bibliotecă de acasă, cultivând această pasiune şi fetiţei mele, Corina.
E.I. Cum descrii stilul tău de a scrie?
E.A. Cred că l-aş descrie ca fiind eclectic, romantic, plin de viaţă! În poeziile mele musteşte dragostea pentru natură, pentru viaţă, pentru jumătatea mea.
E.I. Ce alte pasiuni mai ai pe lângă scris?
E.A. Sunt un bookaholic înveterat! Îmi place acest termen atribuit iubitorilor de carte şi lectură şi mă identific perfect cu această noţiune. Îmi place foarte mult să lecturez şi, când am timp liber, stau cu cartea în mână.
E.I. Ai un obicei zilnic de a scrie?
E.A. Nu neapărat. Inspiraţia nu vine la comandă, când mi-aş dori eu sau când am timp pentru a scrie, ci vine în momente absolut neaşteptate, chiar şi noaptea! Şi cred că e bine aşa, să nu impunem noi termene, ci să lăsăm inspiraţia să-şi aleagă momentul pentru creaţie. Până la urmă, acest act intim îşi are farmecul său când te surprinde ocupat cu alte chestii şi te consumă cu intensitatea unei iubiri ce caută a fi împărtăşită.
E.I. Poate fi considerată o meserie activitatea unui scriitor?
E.A. Când un scriitor face din procesul de creaţie o meserie, aceasta îşi pierde farmecul, or procesul de creaţie pretinde libertatea de a crea, iar meseria impune nişte rigori. Nu în zadar scriitorii de seamă au avut meserii pe lângă activitatea de creaţie, dar cred că acestea trebuie să fie aferente actului creativ. În cazul meu, jurnalistica e numai bună! Şi, odată ce autorii investesc singuri în editarea cărţilor, fără a avea mare profit din asta sau chiar deloc, nu poţi vorbi despre o meserie. Meseria te hrăneşte fizic, pasiunea – spiritual.
E.I. Simți că te energizează sau că te epuizează scrisul?
E.A. Cred că mai degrabă ambele. La început te epuizează, ca procesul de naştere, or creaţia pretinde consumarea eului creator, după care, în final, după ce-ţi vezi rezultatul trudei, te energizează. Această alternanţă e perfectă pentru a te menţine în tonus!
E.I. Cu ce editură ai publicat cartea și de ce ai ales-o?
E.A. Mi-am editat ambele cărţi la editura “Pontos” din Chişinău, în colaborare cu editorul Marcela Mardare, care este şi o remarcabilă scriitoare. Probabil m-a atras renumele dnei Mardare, o personalitate notorie în literatura artistică de la noi.
E.I. Care sunt scriitorii români care te-au marcat? Dar cei din literatura universală?
E.A. Scriitorii români a căror opere le-am studiat în anii de liceu rămân a fi pietre de temelie pentru fiecare dintre noi şi în mod deosebit pentru cei care scriu. Şi aici mă refer la Eminescu, Alecsandri, Topârceanu, Coşbuc, dar şi Grigore Vieru. Am început explorarea literaturii universale cu cărţile lui Alexandre Dumas, Victor Hugo, dar şi scriitori ruşi, clasici ai literaturii ruse, precum Dostoievski, Tolstoi, Esenin.
E.I. Ai o carte pe care o recitești ocazional deși o cunoști pe dinafară?
E.A. Cartea mea de căpătâi este Biblia şi o consider cartea cea mai importantă din istoria omenirii. Biblia nu are egal, deoarece sursa acesteia nu este umană, ci divină şi conţine înţelepciunea pe care nu o vei găsi nici într-o altă carte.
E.I. Trei cărți pe care oricine ar trebui să le citească și de ce:
E.A. Trei titluri cred că ar fi prea puţin din lista cărţilor care îmi plac în mod deosebit, dar totuşi:
- “Aripelagul GULAG” de Alexandr Soljeniţîn
- “Executaţi prin înfometare” de Miron Dolot
- “Quo vadis” de Henryk Sienkiewicz. De ce? Deoarece aceste lucrări ne ajută să vedem partea întunecată a istoriei, a tragediei umane, a laturei diabolice a oamenilor şi timpurilor şi să ne evaluăm valorile.
E.I. Ce crezi că lipsește pieței de carte din România?
E.A. Nu mă pot raporta la piaţa din România, dar aş putea face o paralelă cu cea din R. Moldova… Cred că pieţei de carte îi lipseşte un consumator cultivat, dar şi o pârghie de susţinere a autorilor de calitate. Consider că avem pe piaţă un produs care lasă de dorit la capitolul calitatea conţinutului.
E.I. Care e cea mai mare provocare din viața unui scriitor din România în opinia ta?
E.A. Bănuiesc că, uneori, recunoaşterea tardivă a meritelor şi promovarea defectuoasă legată de lipsa mijloacelor financiare, întrucât scriitorii sunt nevoiţi să se propulseze de sinestătător pe piaţă. Iar mijloacele financiare limitate, de cele mai multe ori, nu-i permit să-şi dezvăluie pe deplin potenţialul. Ce n-ai zice, dar în cazul dat sponsorizările ar fi un colac de salvare.
E.I. Se poate trăi din scris în România?
E.A. N-aş putea să fiu categorică, dar cred că nu. Această pâine e scumpă şi se dă cu multă trudă, cu multă sudoare şi e valoroasă mai mult din punct de vedere spiritual, decât fizic.
E.I. Unde îți pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?
E.A. Am o pagină pe Facebook: Rouă pe gene – Poezii de Elena Zaiţev, unde public poeziile mele, pe care le împărtăşesc cu drag cu toţi cei care accesează acest portal. Doritorii de a achiziţiona cărţile mele se pot adresa direct la mine, mă voi bucura să le pun la dispoziţie prin intermediul acestor lucrări o parte din sufletul meu!
E.I. Câteva cuvinte de final pentru cititorii Booknation.ro?
E.A. Le doresc tuturor alegeri inspirate în materie de lecturi, după criteriul calităţii şi nu după intensitatea promovării, or promovarea unui produs nu înseamnă neapărat că acesta este şi de calitate corespunzătoare. Să facem alegeri nu după ambalaj, ci după conţinut. Şi încă ceva, să valorificăm cartea în format de hârtie, care poate fi pipăită, strânsă la piept, personalizată cu un autograf şi asupra căreia ochii se pot odihni chiar şi când te plictiseşti de tehnologii. Cărţile convenţionale vor fi mereu în vogă!

