Cu siguranță cel mai potrivit cuvânt pentru a descrie această carte este „suspans”. Încă de la început am fost aruncată într-un adânc mister și m-am simțit atrasă de cartea „O păpușă sau alta”.
Dacă la început am întâlnit-o pe Alice plină de emoție în ipostaza de mamă care în sfârșit a decis să iasă din casă pentru prima dată de când a născut, ceea ce urmează este total neașteptat. Când se întoarce, observă că fiica sa Florence a fost răpită și înlocuită cu un alt copilaș. Partea cea mai proastă este că nimeni nu pare să o creadă, nici măcar soțul ei. Un alt lucru ce merită apreciat este faptul că personajele sunt foarte bine conturate.
O avem în centru pe Alice, care este de o complexitate fascinantă. Trece din starea de emoție a unei mame care a născut recent, la o stare de panică în momentul în care nu își mai găsește fiica, iar mai apoi ajunge pe culmile disperării când nimeni nu pare să o creadă.
De asemenea, îl avem pe David, soțul lui Alice, un bărbat care a trăit toată viața sa sub protecția strictă a mamei sale. Când soția sa îi spune despre presupusa dispariție a fiicei lor, el se simte depășit de situație. Deoarece a fost obișnuit ca mama sa să fie cea care ii rezolvă problemele, pus în fața unei asemenea situații, el nu reușește să îi facă față.
Ca în orice poveste, avem nevoie si de un personaj negativ. În povestea noastră, personajul negativ este Vivienne, soacra lui Alice, o femeie puternică, independentă, care pare inițial a fi singura care o ințelege pe Alice.
Spre finalul romanului, o răsturnare de situație va arăta adevărata față lui Vivienne. Trecutul nu se lasă uitat și o prinde din urmă pe Vivienne. Sfârșitul este unul surprinzător, care te lasă cu un sentiment de dor ce va persista mult timp după terminarea cărții.

Dacă autoarea recenziei găsește ca principală caracteristică a acestei cărți ”suspansul”, eu zic că și articolul ei ne lasă tot în…”suspensie”: răsturnarea de situație și sfârșitul surprinzător anunțate pe finalul recenziei te ”obligă” – cum altfel ! – să iei cartea și să o citești. Mulțumesc prntru provocare, Adelina Popa!