Mi-a plăcut Elizabeth Gilbert de la primul rând al volumului Mănâncă, roagă-te, iubește și, în consecință, mi-am propus să mai citesc din seria de autor. Cochetam de ceva timp și cu Pelerinii . Am pornit în lectură doar cu afinitatea pentru autoare, nu am citit nicio recenzie a cărții, nu m-am lăsat influențată decât de stilul scriitoricesc pe care îl știam. Surpriză însă, acest volum e diferit de ceea ce a consacrat-o pe Elizabeth Gilbert, dar diferit într-un sens bun. La fel ca și în cazul Lecții-lor de magie, autoarea surprinde prin varietatea viziunilor și a temelor de reflecție pe care le provoacă. Pelerinii sunt de fapt americani obișnuiți, unii dintre ei reprezentativi pentru anumite zone și culturi, care își trăiesc propriul pelerinaj, din care ies transformați. Volumul este unitar doar sub aspectul ideii, nu și al personajelor, fiind o colecție de 12 povestiri ce redau destine diferite pe care le leagă aceeași dorință de mântuire, fiecare după putință și voință. Cowboy, șoferi de autobuz, stripperi, neveste perfecte, magicieni, creează imaginea unei Americi pestrițe, în care destinul este puternic influențat de alegeri mai mult sau mai puțin inspirate. Chiar dacă Pelerinii stau mult în umbra volumelor Mănâncă, roagă-te, iubește și Și Am Spus Da. O Poveste De Iubire., volumul rămâne memorabil prin micile doze de înțelepciune inserate ici colo.
Uneori …de fapt nu contează decât vocea, iar cuvintele pot fi oricare.
Alte recenzii de la Elizabeth Gilbert:
