Am noroc să dau peste proză scurtă de calitate în ultima vreme, de la editura Vremea de data asta. Cât de poetic a sunat asta!
Recunosc, cartea am ales-o pur intuitiv, fără vreo cercetare în prealabil, mi-a plăcut titlul. Da, asta contează atunci când alegi o carte, mai ales dacă nu ai timp sau și-i lene să dai îl întrebi pe nenea Google despre ceva. Well puppets, cine are chef de mici istorii care se desprind cu ușurință din viața reală, be my guest! O să vă fie pe plac. Domnul Șerb este autorul sufletelor tipice, vecinii de alături, nenea pe care îl întâlnești la stație, mâncătorul de semințe și cel care scuipă în sufletul omului.
După finele acestei lecturi aveam impresia că am făcut cunoștință cu o familie întreagă, mereu atât de diferiți, însă cu un singur lucru în comun – sângele (autorul). Sângele apă nu se face, dar nici caracterul nu-l poți liniști cu o cană cu apă. Fratele Bețiv și sora ambițioasă, avocatul care își caută o locuință în cel mai straniu loc, profesorul bolnav care are impresia ca moare lumea fără el, de ce explodează bisericile, avem sau nu nevoie de șosea etc.
Lumea este ciudată, de acord, dar dacă ar fi fost una normală, în sensul plictisitor al cuvântului, ce-am mai fi căscat noi, de dimineață până seara. Prin urmare, eu vă invit să lepădați orice nu ați face acum, și să cuprindeți o carte bună, să vă facă să râdeți, să prindeți fiori și doza de anxietate necesare pentru a păstra instinctul de supraviețuire intact!
Vorba lungă, sărăcia omului, de aceea ador eu proza scurtă. Are aceeași energie și tact precum o au „grăsuții” de pe rafturile noastre.
Lecturi suficiente să aveți!
