Cartea Antologie poetică scrisă de autorul cipriot Kostas Montis, cuprinde o selecție de poezii inspirate din viața și experiențele autorului. Volumul face parte din seria Biblioteca de literatură cipriotă și a fost publicat la Editura Meronia în anul 2011, într-o ediție bilingvă.
Kostas Montis este considerat unul dintre cei mai mari poeți contemporani ai Greciei. Poeziile sale înfățișează Cipru și viața sa cotidiană, văzută prin ochii autorului și a poporului cipriot, de-a lungul timpului. Reperele cronologice ale lui Kostas Montis le putem găsi în primele pagini ale volumului.
Având aceste repere, poeziile sale vor căpăta înțeles și le vom putea ancora într-o perioadă de timp. Începând cu poeziile din volumul Clipe (pag. 25), publicate între anii 1958 și 1975, descoperim imagini din viața autorului, impulsuri, gânduri și concluzii. Aceste poezii sunt scrise sub forma unor epigrame, precum epigramele antice grecești, în care autorul aduce la lumină nefericirea umană și caracterul omenesc, folosind pe alocuri umorul.
De la poezii formate dintr-o singură frază, până la poezii care se întind pe pagini întregi, poetul ne oferă un întreg spectru de emoții și trăiri prin versurile sale, acoperind atât sfera socială cât și cea politică.
Citat din poezia Poezie I (pag. 33):
De-ar ști viața ce festă îi joci jucându-te!
Citat din poezia Poetului (pag. 33)
N-aveai nimic de spus, domnule,
De ce-ai deranjat cuvintele,
De ce le-ai deranjat?
Urmând firul cronologic, placheta Completare la Clipe (pag. 109) și Poezia lui Kostas Montis (pag. 113), ilustrează zbuciumul ciprioților privind lupta de emancipare de sub autoritate britanică și dezamăgirile care au urmat după acest eveniment istoric. Autorul a închinat aceste poeme tinerilor care și-au pierdut viața în război. Sentimentele de mândrie și recunoștiință răzbat prin fiecare poezie închinată acestor tineri.
Citat din poezia Soldatul necunoscut (pag.113):
De ce întotdeauna voinicul ăsta,
………
Să reprezinte Soldatul Necunoscut?
Există și alții, mai timizi, mai slabi,
…………
Nu ni se potrivesc aceștia,
Ei de ce nu devin statui?
Poetul a închinat seria Scrisoare pentru mama (pag. 139), celei mai importante persoane din viața sa. Kostat Montis a rămas în grija surorilor sale, dupa ce mama sa a murit de tuberculoză pe când el avea doar 16 ani. Acest eveniment i-a marcat existența, astfel că, poetul a apelat la poezie pentru a-și exprima întreaga suferință cauzată de pierderea mamei sale. El consideră că o mamă este reprezentanta lui Dumnezeu pe Pământ. Cred ca mai frumos de atât nici nu se putea spune!
Aceasta serie m-a emoționat cu atât mai mult cu cât mi-am adus aminte de moartea bunicilor mei, eveniment care a fost un șoc pentru mine. Tocmai din acest motiv, am rezonat cu suferința autorului citind aceste versuri. Șocul pierderii unei persoane dragi te determină să negi realitatea dispariției și să consideri că acea persoană există, doar că e plecată într-o călătorie, de exemplu.
Exprimarea gândurilor, temerilor și trăirilor tale prin scrisori, te ajută să ,,comunici,, cu acea persoană, indiferent că scrisorile sunt trimise sau rămân doar scrise. E un mod de a te vindeca. Volumul Antologie poetică reprezintă o plimbare pe un drum al cunoașterii unei culturi, al unui popor și al unui copil orfan. Lectură plăcută!
Alte recenzii de la Kostas Montis:
