Autorul propulsează într-un mod nonconformist și plin de curaj faptul că „nepăsarea va salva lumea”. Aș spune că, mai degrabă, va salva persoanele cu un nivel ridicat de stres de la epuizare și suprasolicitare, pentru că la acestea se referă autorul când îi menționează pe cei salvați.
„Ne simțim prost din cauză că ne simțim prost. Ne simțim vinovați pentru că avem sentimente de vinovăție. Ne înfuriem pentru că ne-am înfuriat. Devenim anxioși din cauza anxietății noastre. Dar când nu-ți mai pasă că nu te simți bine, scurtcircuitezi bucla feedbackului diavolesc; îți spui „Mă simt ca naiba, dar cui îi pasă?„. După care, parcă suflat cu un praf magic de nepăsare, încetezi să te mai urăști pentru că te simți prost. George Orwell spunea că, pentru a vedea ceea ce ai în fața ochilor, este nevoie de un efort constant.”
O idee revoluționară care îți încâlcește puțin mintea afirmă următoarele: căutarea experiențelor pozitive este o experiență negativă; acceptarea experiențelor negative este o experiență pozitivă. Această idee vrea să ne demonstreze că cu cât cauți să te simți mai bine tot timpul, cu atât vei fi mai puțin satisfăcut, fiindcă, atunci când cauți înadins ceva, asta nu face decât să-ți intensifice senzația că lucrul respectiv îți lipsește.
Autorul îl citează și pe Albert Camus pentru a-
și susține ideile, care spunea că: „Nu vei fi niciodată fericit dacă tot cauți să afli din ce este compusă fericirea. La fel cum nu vei trăi dacă tot încerci să descoperi sensul vieții.”
Apar mai multe răspunsuri ale întrebării: ce înseamnă mai exact să nu-ți pese? Astfel că, Mark Manson creionează 3 nuanțe ce ne-ar putea elucida în această privință:
- A nu-ți păsa nu înseamnă a fi indiferent, ci a te simți confortabil cu faptul că ești diferit.
- Pentru a nu-ți păsa de obstacole, trebuie să-ți pese de ceva mai important decât obstacolele cu care te confrunți.
- Noi alegem întotdeauna care sunt lucrurile de care să ne pese și care sunt cele de care să nu ne pese.
Alte recenzii de la Mark Manson:
