” Billie” nu are cum să nu-ți transmită căldura molipsitoare a inocenței care, cu ajutorul umorului și al realismului, atât senzorial, cât și caracteriologic, ambele dozate într-o optimizare justă, fără a fi mercantilistă, dă naștere unei povești plină de o mireasmă aparte în care definirea și redefinirea anumitor concepte, pe care le descoperim sau le redescoperim, capătă valențe pline de o lumină revigorantă.
Prin intermediul unei comprimate literaturi în care sensul cuvintelor au o simbolistică bifurcată, Anna Gavalda face din simplele întâmpinări ale existențelor ordinare o maree de cuvinte explozive, vii și multicolore, smulse parcă din parada nemărginitului cer.
Respectându-și rețeta, nu ca un șablonardism, ci ca exprimarea unui crez literar și asumare a unui bine întemeiat punct de vedere, Anna Gavalda nu trișează, în ciuda ușurinței frazeologice și a facilismului aparent al creației, pentru că scriitoarea franceză, adresându-se simplu și totuși penetrant, reușește să comunice cu lejeritate o anumită corespondență, o afinitate la marea majoritate a palierelor socio-culturale.
Povestea lui Billie și Franck, poate fi povestea oricui, singura cheie fiind îndrăzneala. Nu nesăbuința, ci doar îndrăzneala, ca o descoperire a potenței dăruirii senzoriale dezinteresate dar, mai ales, ca o necesare remodelare a sufletului prin intermediul unei dependențe a ființei care nu admite niciun iz mercantilist, o ființă capabilă să întâlnească beatitudinea simțirii.
Cu siguranță că Anna Gavalda este un subtil magician al cuvintelor, un zămislitor de universuri care, între macro și micro, înșiruie lumini de existență și brazdele firii umane cu îmburuienări și rod îndestulător.
Lectură plăcută!










Dumnezeule, ce recenzie! Nu se înțelege nimic, dar nimic despre ce e vorba în text. Pare că autorul a frunzărit un dex și a scos de acolo niște cuvinte care i s-au părut interesante, ba, mai mult, a și inventat unele (vezi șablonardism). Un text împănat, fără nicio logică a frazelor. De altfel, observ că toate recenziile acestui domn sunt de aceeași factură. Pun pariu că nici nu a citit cărțile la ce gogomănii debitează cu atâta grație. Nu înțeleg cum un site care se vrea a fi literar poate publica asemenea inepții!
Nu am citit cartea, sincer nu ma tenteaza dar nici nu imi pot permite sa spun ca este o recenzie proasta. Fiecare are stilul sau si depinde de noi daca vrem sa o parcurgem pana la capat sau nu. Pacat ca aruncam vorbe aiurea 🙁