Îmi place stilul lui Gunnis. Am savurat și celelalte două thrillere ale sale, editate de Litera: Fetița din scrisoare și Fetița pierdută. Camera secretă merge pe același tipar, două povești, trecut-prezent, care se intercalează și care ascund amândouă același secret. Sunt povești complicate în care bucățile se ordonează pe rând ca într-un puzzle pentru a dezvălui la sfârșit tabloul complet al tragediei.
În 1969 de pe domeniul Conacului Tiselor dispare Alice, fetița de șase ani a familiei Hilton, în timpul unei petreceri de Anul Nou. E iarna, e frig, e noapte și șansele ei să-i supraviețuiască sunt minime. Mama ei, Vanessa, va rămâne în urma sa să se învinuiască pentru neglijență. După aproape jumătate de secol, din aceeași casa, tot într-o seara de iarnă, dispare nepoata Vanessei, Sienna, în aceleași condiții misterioase. Membrii familiei retrăiesc drama, se mobilizează pentru a găsi copilul, dar toate eforturile lor par a fi în zadar. Pentru Vanessa, ajunsă la o vârstă venerabilă și suferind de un început de Alzheimer, disparițiile și persoanele se suprapun și se confundă.
Sunt două familii aflate sub luminile rampei: familia Hilton, proprietarii domeniului pe care se află Conacul Tiselor și familia James, din care trei generații au locuit în mica casă parohială aflată pe același domeniu, de când Tessa James a apărut și s-a stabilit aici împreună cu fiica sa, Bella, în anii ’40. Tessa practica o medicină rudimentară, făcând pe moașa pentru femeile însărcinate din zonă, ajutându-le atât să nască, să avorteze, cât și să se recupereze sau se ascundă de violența propriilor soți și era privită de unii ca o sfântă și de alții ca o vrăjitoare. Cele două familii ajung să se înrudească datorită legăturii dintre Eddie Hilton și Bella din care rezultă un fiu, Alfie. Dar Alfie este un bastard și, după ce Eddie este ucis pe front, un orfan, acceptat doar de o parte din membrii Hilton și repudiat de ceilalți.
De-a lungul anilor destinele celor două familii s-au întrepătruns, de cele mai multe ori datorită urii și nevoii de răzbunare. Bobby James, fiul lui Alfie, a fost ultimul care a văzut-o pe Alice înainte ca aceasta să dispară și, deși nu existau dovezi care să-l incrimineze, a ajuns într-o școală de corecție care i-a spulberat șansele la un viitor bun. Fata acestuia, Willow, revine la Conacul Tiselor ca arhitect angrenat într-un mare proiect de reamenajare a domeniului și este atrasă de secretul ce învăluie cele două dispariții. Speră că rezolvând acest mister își va înțelege tatăl și va putea să lege o relație normală cu acesta.
Sunt urmărite trei planuri temporale: în 1949 le cunoaștem pe Tessa și Bella care se străduiesc să-l protejeze pe micul Alfie și să-i ofere un start în viață. În 1969, asistam la dispariția lui Alice și incriminarea lui Bobby. Iar în 2017, retrăim dispariția și o căutăm pe Sienna, sperând alături de Hiltoni într-un final fericit. Fiecare personaj are un secret care-i dictează acțiunile. De la arestarea Tessei până la dispariția Siennei, urmărim o bogată galerie de persoanje care complică lucrurile, ținând secrete și suferind în tăcere. Arborele genealogic de la începutul cărții este foarte util pentru a înțelege legăturile de rudenie dintre persoanje care sunt destul de numeroase. Mi-a plăcut foarte mult povestea din ’49 și personajul Tessei, probabil cel mai puternic caracter din poveste, chiar dacă a fost cea mai scurtă dintre cele trei.
Am avut o problemă cu Vanessa care deși este o femeie greu încercată și ar trebui să atragă simpatie, nu m-a convins. Știu că o mamă vede doar calitățile copiilor ei, dar dacă ar fi deschis ochii și ar fi fost mai receptivă la semnalele din exterior, poate ar fi reușit să-și salveze fiica și nu numai pe ea.
Mi s-a părut suspectă și relația dintre Willow și propriul tată, lipsa lor de comunicare și secretele pe care le țin unul de celălalt. E destul de ciudat că Willow nu și-a cunoscut niciodată mătușa.
Un thriller cu mult suspans, apărut la editura Litera în colecția BuzzBooks, în care neglijența unei mame și dedicarea alteia fac diferența între viață și moarte.
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE Cartepedia
Alte recenzii de la Emily Gunnis:
Dacă doamna care se ocupă de corectura cărții și-ar face și treaba, ar fi ok. Am citit două fraze la fel, cu mici deosebiri, una după alta. Cu lipsa unor litere din interiorul cuvintelor deja m-am obișnuit…