Se vede că am avut o perioadă mai agitată a existenței mele, pentru că Ramona de acum 2 ani nu rata nicio carte de a Cassandrei Clare. Era literă de lege, tot ce publica ea trebuie să fie la mine în bibliotecă, însă dintr-un motiv ciudat, am avut nevoie de aproape 1 an pentru a cumpăra această carte și pentru a-mi completa colecția.
Ca să fim realiști, cărțile din colecția Cassandrei sunt geniale, sunt atât de frumoase și cartonate și Doamne, vin atât de bine pe rafturi. Cred că le pot lăsa fără griji mosternire, fiind o zestre minunată pentru orice le primește. Lăsând gluma și abordând o seriozitate necesară, „Cartea albă pierdută” de Cassandra Clare și Wesley Chu este o carte antrenantă, care urmărește 2 personaje după care nu pot spune că m-am topit în mod deosebit, Alec și Magnus.
Nu aruncați cu pietre, însă eu mereu am fost fană a cuplului Jace și Clary și sunt sigură că acest lucru nu se va schimba. Dar asta nu înseamnă că Alec și Magnus nu sunt minunați și că nu îmi plac, doar că am impresia că autoarea Clare exagerează puțin în poveștile ei și lungește anumite subiecte, dar fără a avea un substrat foarte consistent. În fine, poate sunt eu răutăcioasă, dar cred că teoria mea are un sâmbure de adevăr. Mulțumesc Libris pentru carte.
Cartea albă pierdută – gașca este reunită
Îi găsim pe Alec și Magnus într-o perioadă mai OK a vieții, împreună cu Max, băiatul lor. Totul o să se schimbe atunci când doi vrăjitori din trecutul lui Magnus întră în viața lor și dau totul peste cap. În acest timp, Magnus are de suferit și începe un război pe care nimeni nu și-l dorește. Acum totul capătă alte nuanțe, pentru că personajele noastre au o misiune pe care trebuie să o ducă la bun final, să recupereze Cartea Albă și să împiedice o tragedie. Dacă nu o îndeplinesc, moarte își va face simțită prezența.
Ce mi-a plăcut extreeem de mult la această carte este apariția personajelor mele principale. Practic, „gașca veselă” este back și o putem vedea din nou în acțiune. Simon, Isabelle, Clary, Jace, Alec și Magnus trebuie să lupte pentru ceea ce cred, și să încerce să prevină distrugerea lumii lor. Totul este foarte greu atunci când ai multe amenințări deasupra capului, însă la cum îi știu eu pe ei, nimic nu este prea greu pentru Shadowhunters.
În plus, Alec și Magnus au acum și o altă misiune în viață – siguranța băiatului lor, Max. Totul devine mult mai complicat pentru că au o responabilitate și măcar unul dintre ei trebuie să fie suficient de lucid pentru a realiza acest lucru. Drama își face simțită prezența și duo-ul nostru, Cassandra Clare și Wesley Chu, au mizat mult și pe partea sentimentală, poate mai mult decât eram eu obișnuită până acum.
Cassandra Clare – noi orizonturi?
Cartea este exact așa cum le știți și pe celelalte din seria Vânătorii de Umbre – este complexă, cu foarte multe situații întortocheate, care te țin cu sufletul la gură. Recunosc, Cassandra nici nu are un istoric prea bun de a-mi ține personajele preferate în viață, așa că am stat puțin îngrijorată și am sperat să nu-mi facă vreo surpriză. Oricum, consider că seria este reușită, îmi era dor de vânători și de problemele lor și sincer, cartea a picat într-un moment bun.
Îmi mențin însă părerea că a început să lungeasca prea mult aceste spin off-uri și cred că avem nevoie de ceva fresh de la ea, ceva care să iasă din sfera Shadowhunters, pentru că sunt convinsă că autoarea poate mult mai mult.









