“Casa spiritelor” de Isabel Allende este o carte complexă și o călătorie fascinantă prin viața multor personaje.
Îți spun, chiar de la început că ai o mulțime de motive pentru care să o citești. Vei iubi în egală măsură personajele, povestea lor, istoria și conflictele ei, contextul social-politic, numeroasele teme ale cărții și stilul inconfundabil al scriitoarei Isabel Allende.
Este o carte care îți deschide apetitul pentru citit și te convinge că orice altă carte scrisă de Isabel Allende are un farmec aparte.
Stilul fabulos al scriitoarei Isabel Allende
Ca în fiecare carte a Isabelei Allende, ai senzația că ai trăit alături de personaje cel puțin 20 de ani. Scriitoarea îți dă impresia că faci parte din povestea lor, că ești un personaj ascuns care privește tăcut și cu sufletul la gură fiecare scenă a cărții. Cunoști fiecare personaj mai mult decât se cunoaşte el însuși și, din în când, prevestești lucrurile care i se vor întâmpla.
Personajul „Clara” îți face legătura cu viitorul celorlalte personajelor
Minunata Clara care la începutul cărții este un copil înzestrat cu puteri supranaturale devine, mai apoi, femeia care aduce culoare, bunătate și înțelepciune în destinul fiecărui personaj. Tot ea este cea care îți face legătura cu viitorul personajelor. Puterile ei de clarvăzătoare prevestesc cele mai importante evenimente din destinul surorii sale, Rosa, soțului ei, Esteban Trueba, fiicei Blanca, nepoatei Alba.
Tocmai din acest motiv, romanul este conceput din perspectiva mai multor personaje. Trecerea subtilă de la o perspectivă la alta te face să nu te plictisești niciodată și să citești cartea dintr-o suflare. Este ca și cum ai putea citi gândurile fiecărui personaj în parte.
Temele principale ale cărții
“Casa spiritelor” abordează în paralel mai multe teme: lupta claselor sociale din Chile, lupta dintre generații, tema dragostei și a erotismului ș.a. Cred că Isabel Allende a hotărât să lase cititorul să ghicească singur concluzia cărții. Este o concluzie care diferă de la cititor la cititor. Pentru mine, mesajul cărții a fost unul mai mult spiritual. Nu este obligatoriu să plătim noi înșine greșelile pe care le facem în prezent. E mai dureros să le plătească cei dragi nouă sau cei din generațiile viitoare.
Esteban Trueba, personajul pe care îl vei întâlni pe tot parcursul cărții, pare să fie cel care ghidează inconștient, prin ceea ce face, destinul persoanelor dragi în jurul său. Tot el povestește cu detașare felul în care își satisfăcea nevoile sexuale cu țărăncile de pe moșia sa, pedepsea țăranii care munceau la ferma sa și se răzbuna brutal pe toți cei care nu erau de acord cu principiile lui. El este un politician dur, iar dragostea față de soția Clara și nepoata Alba sunt singurele lucruri care îl umanizează.
Clara notează toate aceste evenimente în jurnalul său pe care îl lasă amintire nepoatei sale, spunându-i că într-o zi o va ajuta să își înțeleagă mai bine destinul. Bunica a scris timp de cincizeci de ani în caietele ei de povestit viața. Clara le-a scris pentru a-mi servi mie acum, ca să salvez toate aceste lucruri din trecut și să pot supravieţui propriei mele spaime. Despre ce spaimă vorbește Alba, te las să descoperi în rândurile cărții.
Alte recenzii de la Isabel Allende :
felicitari pentru prezentare!mi-a placut!
Mulțumesc! Mă bucur, sper să fie de folos! 🙂