După ce ai citit ” Clipe de teatru”, cartea scrisă de Doina Papp, apărută anul trecut la editura TracuArte, vei înțelege întreaga semnificație a cuvântului ” scenă”, cu întregul amalgam de personaje, scenariști,actori, scenografi, costumieri și toți cei care nu apar în lumina reflectoarelor.
Deși este critic și isoric de teatru, Doina Papp nu emite verdicte, ci doar opinii sub mângâierea unui stil ce oscilează între tăișul expertului în teatrologie și finul iubitor de frumos. Nu există axiomizare, teoretizare sau judecată în aceste pagini, cel puțin nu în sensul păcătosului care a aruncat primul cu piatra sperând că doar așa își va putea reseta sipetul cu păcate.
Cartea nu este ostracizare și nici încercare de separare a grâului de neghină, ci este punerea într-o binemeritată lumină a unor serii de spectacole, cu artiștii, regizorii și ropotul de aplauze necesare. este scoaterea dintr-un oarecare con de umbră a unui segment al culturii care, din varii motive, își pierde din spectatori.
Nu aș putea să afirm că această carte revigorează și prozelește, dar nici că acuză și ponegrește. Pur și simplu, sub lupa unui ilustru membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, se dă cezarului ce este al cezarului, o încercare de repunere în drepturi a unui segment al culturi care, odinioară umplea sălile de spectacol.
Să nu uităm Teatrul, cel care știe să vindece suflete, cel care ne-a dat zeii unor memorabile interpretări. teatrul, zeu și demon, lumină și întuneric. făcând, nu de puține ori, să curgă tone de hârtie împovărată de sineala laudelor și a acuzelor deopotrivă. Arta care a știut să fure buchete multicolore din coroana eternității pentru a așterne stropi de diafană lumină în privirile muritorilor de rând, arta care s-a priceput de minune să canonizeze aparent măruntele și insignifiantele momente din existențe alese aleatoriu de mâna destinului.
Citiți cartea, dar mai ales, iubiți Teatrul!
Alte recenzii de la Doina Papp:
