Cartea “Cronica zeiței” de Natsuo Kirino a fost o lectură destul de ciudată pentru mine. Este prima scriere pe care o citesc de la această autoare japoneză, pe numele ei real Mariko Hashioka. Deși prezenta lucrare se axează pe mitologie, folclor japonez și legende asiatice, majoritatea cărților scriitoarei fac parte din genul Mister și Thriller.
Povestea romanului este destul de complexă și se desfășoară pe decursul a mai multe decenii. Personajele sunt de asemenea multiple iar numele lor sunt complicate și te bagă complet în ceață.
Cartea “Cronica zeiței” de Natsuo Kirino este împărțită în trei planuri, sugerate de desfășurarea acțiunii
Este vorba pe o parte de ceea ce se întâmplă în prezent. Pe de altă parte aflăm ce se întâmplă cu personajele pe Tărâmul Întunecat al Morților. Iar în cele din urmă vedem și ceea ce are loc în lumea celor vii. Povestea este relativ complicată, așa cum numai o carte bazată pe mit și legandă poate fi. Deși deloc plictisitoare.
Așa cum găsești și în alte cărți din genul fantastic, personajele sunt atât oameni obișnuiți, cât și zeități cât se poate de adulate. Sentimentele pe care mi le-a trezit lectura romanului “Cronica zeiței” de Natsuo Kirino sunt diferite. Un adevărat spectru de emoții. De la pozitive la negative. De asemenea, este făcută o foarte mare diferență între femei și bărbați, în tot ceea ce îi reprezintă. Și asta nu se limitează doar la lumea reală, palpabilă, ci și la lumea supranaturală, a zeilor din poveste.
Asta pe mine m-a revoltat. Dar așa timpuri, așa mentalități. Și, aș adăuga, așa culturi, așa reguli.
Povestea romanului fantastic “Cronica zeiței” de Natsuo Kirino decurge cam așa
Într-un loc ca nici un altul, pe o insulă de legendă în formă de lacrimă, două surori aparțin unei familii respectate de oracole. Kamikuu este admirată pentru frumusețea ei nemaiîntâlnită. Namima este sora mai mica, dar mai puternică, ce este obișnuită să trăiască în umbra surorii minunate.
Încă din copilărie Kamikuu este aleasă să devină următoarea Mare Preoteasă pe insula, oracolul de care au nevoie cu toții. În timp ce Namima este forțată să devină miko pe Tărâmul Întunericului. Astfel că cele două surori sunt ca Yin și Yang. Una are un destin măreț și slujește lumina. Iar cealaltă servește, prin opoziție, întunericul. Rolul surorii mai mici este de a ghida spiritele celor decedati în lumea de apoi.
Dar pe lângă rolurile lor bine definite, cele două surori încearcă să-și trăiască viața așa cum ar face orice fata obișnuită de pe insulă
Namima începe o călătorie care o poartă de la experiența primei iubiri până la o trădare insuportabilă. Astfel prinsă într-o complicată plasă a trădărilor din partea celor apropiați, ea călătorește între cele două lumi. Lumea celor vii și lumea celor morți. Ea caută bineînțeles dreptate, dar și răzbunare.
Dar odată ajunsă pe Tărâmul Întunericului, ea va descoperi că și marile zeități feminine suferă de aceleași decepții și trădări în dragoste precum muritorii de rând.
Prin cartea “Cronica zeiței”, Natsuo Kirino reimaginează vechea legendă japoneză a lui Izanami și Izanaki, două zeități de sex opus cu probleme serioase. Autoarea redă o poveste fantastică despre crimă, sex, zei și răzbunare. Un deliciu pentru unii. Dar ține de tine dacă ți se va părea așa sau nu.
Alte recenzii de la Natsuo Kirino:
