🔥 CARTEA GROTESC ARE REDUCERE PE:
Grotesc este o carte ciudată, atipică, neconvențională. Este o carte incomodă, tulburătoare, obsesivă, halucinantă chiar, dacă te raportezi la normalitate, este greu de digerat, dar la fel de greu de abandonat. Titlul este foarte bine ales, este scrisă de o autoare japoneză care, explorând cele mai obscure și întunecate cotloane ale minții umane, ne aruncă într-un abis al degradării, un abis al identităților ascunse, generate de un mediu toxic și discriminant. Cartea îți testează limitele umanității, ale bunului simț și decenței. Nu este o lectură pentru pudibonzi, trebuie să pleci la drum decorsetat de prejudecăți, fără așteptări de valori morale pozitive. Este o carte ce plonjează adânc în genul noir, fără urmă de discreție, grație sau eleganță, analizează psihicul uman în toată intimitatea și meschinăria lui, punând sub lupă câteva personaje feminine. Este ciocnirea dintre ordinea socială conservatoare și preconcepută și nevoia și aspirația individului către libertate de exprimare, dar și către recunoaștere a valorii și acceptare. Este încărcată de pesimism și negativism. Mustește de frustrare și ură. Construiește personaje negative, autodistructive. Citind-o, ai senzația de violare a intimității, ai senzația că tragi cu ochiul pe gaura cheii, că citești fără permisiune jurnalul intim al cuiva.
Kirino prezintă o față obscură și mai puțin cunoscută a societății japoneze. Pune accent pe discriminarea de gen și clasă. Societatea pare alcătuită din cluburi de privilegiați cu circuit închis la care restul, pulimea, nu poate decât aspira, fără a reuși niciodată aderarea. Condițiile de afiliere sunt superficiale și snoabe. Talentul, abilitățile native, capacitățile intelectuale, munca dedicată nu sunt factori ce pot face diferența. Totul este cuantificat și evaluat având etaloane meschine ca familia din care individul provine și averea acesteia sau aspectul fizic, când acesta este ieșit din comun. Este făcută o paralelă între sistemul educațional adoptat în licee sau școli de renume și societatea corporatistă japoneză. Bullyingul este foarte incisiv, efectele sunt traumatizante și devastatoare pentru tinerele fete care își pierd stima de sine și speranța că vor reuși prin efort susținut să schimbe ceva în modul în care sunt privite de ceilalți. Concurența este acerbă, iar valorile promovate sunt frivole. Ierarhizarea este vanitoasă și părtinitoare, iar startul nu se face de pe poziții egale. Cadrele didactice oferă o educație pentru o viață utopică, care n-are nicio legătură cu lumea reală în care fetele vor păși la absolvire, cu false așteptări și speranțe ce vor fi spulberate de frustrări și prejudecăți. Sistemul valoric japonez nu este unul care să susțină talentele native și inteligența. Se bazează pe fals și este înșelător, tot ceea ce nu tinde către perfecțiune trebuie dosit, ascuns, uitat. Fetele, prea mici și imature să reziste presiunii exterioare, își compromit maturizarea și dezvoltarea în parametri firești și onorabili. Acest fel de societate ce împinge individul la limita suportabilitatii și rezistenței naște monștri. Aceasta este concluzia autoarei. Monștri autodistructivi și grotești, indivizi care și-au pierdut orice speranță sau urmă de umanitate și decență, la care degradarea psihică și fizică este evidentă și se realizează într-un ritm galopant. Din cauza rigidității acestei societăți, atât elevele din liceu cât și femeile mature ce l-au absolvit au parte de o viață sordidă ca efect imediat al frustrării, discriminării, bullyingului.
Autoarea aduce în prim plan așa numitul efect al tavanului de sticlă, această formă subtilă de discriminare ce poate fi găsită în anumite corporații, această rezistență generalizată față de eforturile femeilor de a se afirma și de a ajunge în funcții de conducere. Acest plafon, tavan de sticlă este un punct în organigramă pe care femeia nu-l poate depăși, poate doar vedea dincolo de el. Este o prejudecată pe termen lung, o încălcare a egalității dintre sexe și favorizează excluziunea socială. Favorizează ruptura, desprinderea de comunitate, o atitudine antisocială și împiedică integrarea individului în societate, participarea activă și încadrarea în anumiți parametri sociali acceptați majoritar.
Tema centrală a romanului însă rămâne prostituția și motivele care stau în spatele alegerii acestor femei de a-și vinde trupul. Sexul este singura modalitate în care simt că pot deține controlul. Sau cel puțin asta este impresia lor. Este un mod de abordare paradoxal deoarece ceea ce unii ar cataloga ca slăbiciune și lașitate, ca sărăcie și nevoie, ca decădere și degradare, unii o declamă cu mândrie ca pe un act de curaj și sfidare, ca pe un triumf.
Dacă îți place recenzia cărții GROTESC, atunci vezi 👉 lista cărților scrise de Natsuo Kirino
Ai putea fi dezgustat, scandalizat, îngrețoșat citind cartea aceasta. Dar lui Kirino nu-i pasă, nu-i loc de pudibonderie și nici de ipocrizie, ea nu face artă poetică, ea scrie despre toată mizeria vieții, vorbește pe șleau și fără prejudecăți. Le pune pe toate dezbrăcate pe masă: și târfa și fecioara, și degradarea și opulența, amărăciunea și frustrarea, trădarea și visul, și ne oferă un spectacol grotesc și amar, în care umanitatea a murit. Poate nu vrei să vezi toate detaliile, dar Kirino nu e omul jumătăților de măsură, nu vrea o carte cenzurată, ea caută eliberarea de constrângeri, caută detașarea de dezamăgirea provocată de o societate coruptă și ipocrită.
Este povestea a trei femei. Naratorul, una dintre ele, al cărei nume nu ne este dezvăluit pe toată durata lecturii, parcă încercând să dea senzația de neimportant, de personaj pe care ți-l ștergi din minte imediat ce-l vezi, este sora lui Yuriko și fostă colegă de clasă a lui Kazuo. Personalitatea ei, dar nu numai a ei, este deformată de frustrare și ură, gelozie, invidie și amarăciune, sunt sentimente se răzbat la fiecare rând citit. Influența ei acționează distructiv asupra celorlalți, dar și asupra ei însăși. Este un om care își cultivă răutatea.
Yuriko și Kazuo sunt prostituate japoneze și sunt ucise de același individ. Toate sunt absolvente ale prestigiosului liceu Q, o școală elitistă cu pretenții. Yuriko este dăruită de natură cu o frumusețe uimitoare, acesta este marele ei atu, dar și blestem. Kazuo este o elevă silitoare și inteligentă, care face o obsesie pentru frumusețea celeilalte. Diferența dintre ele este evidentă și totuși ambele sfârșesc ca prostituate de cea mai joasă speță, ucise cu sălbăticie. De acest subiect central sunt legate și alte subiecte sensibile care influențează negativ viața acestor femei: discriminarea sexuală și de clasă, diferențele de rasă și cultură, educația greșită, abuzul domestic, nimfomania, răzbunarea, frustrarea, ura, invidia, imoralitatea, cruzimea, răutatea. Alegerea practicării prostituției pare o formă de protest izvorâtă din ură, ură față de societate, față de bărbați, față de sărăcie, față de nedreptate, dar mai ales față de propria persoană. Tonul moralist al autoarei nu este față de prostituție, ci față de mediu și de societate care sunt cauzele ce favorizează comportamentul imoral și degradant. Este un semnal de alarmă față de impactul negativ pe care mediul și presiunea depusă de societate o au asupra dezvoltării individului. O recomand cu mențiunea de a vă înarma cu răbdare și toleranță, să încercați să înțelegeți înainte să judecați și să ridicați piatra.
🔥 CUMPĂRĂ CARTEA GROTESC CU REDUCERE DE PE:
Alte recenzii de la Natsuo Kirino:
