Jojo Moyes a devenit una dintre autoarele mele preferate. N-am citit trilogia care i-a adus renumele, însă i-am citit majoritatea cărților care au fost traduse până acum. Darul stelelor nu este o carte de romance, așa cum suntem obișnuiți să scrie autoarea. Este o carte inspirată dintr-o poveste reală. Iar acesta e motivul pentru care am încadrat-o la Istorie. Cine spune că doar romanele de dragoste și ChickLit-urile au succes în ziua de astăzi?
De data aceasta, autoarea ne încântă cu un subiect autentic și cu totul diferit de ce a scris înainte. Accentul este pus pe femeile puternice și vocea lor care trebuie să fie auzită în mulțime. Este despre o prietenie ce are la bază magia cărților. Inspirația pentru lucrare are la bază o acțiune realizată între 1935 și 1943 în estul Kentucky-ului. O sută de mii de locuitori din zonele rurale au avut acces la cărți cu ajutorul bibliotecilor mobile. Proiectul a fost inițiat de către președintele Roosevelt și de Prima Doamnă. Din păcate, a fost singurul existent în istorie.
Viața-i complicată. Ăsta e motivul pentru care să găsești un strop de bucurie atunci când poți este foarte important.
Pasiunea pentru cărți
Acțiunea se desfășoară în statul Kentucky, exact ca în realitate, în localitatea Baileyville. Cinci femei se oferă să împartă cărți în zone muntoase ale statului călare pe cal. Știm cu toții că femeile de la acea vreme aveau un singur interes: să fie soții și mame bune. Sau, mai bine zis, acesta era interesul pe care trebuie să îl aibă, în viziunea societății. Grupul fetelor este condus de către Margery O’Hare, o femeie judecată pentru simplul fapt că alege să-și trăiască viața după propriile reguli. Nu este măritată și nu are copii, iar reputația tatălui său răposat îi aduce dezaprobarea societății.
Alice Van Cleve este prima care se oferă voluntar pentru a împărți cărți. Originară din Anglia, s-a căsătorit cu frumosul Bennett, vânat de toate femeile din sat. Însă viața de femeie măritată nu este așa cum se aștepta. Soțul ei, fiul unui proprietar de mină, abia dacă o bagă în seamă. Socrul ei este mereu cu ochii pe ea și nu îi convine nimic din ce face. Iar biblioteca mobilă este unul dintre aceste lucruri. Bennett trăiește în umbra mamei sale care a murit, iar deciziile lui sunt mai mult ale tatălui.
Cărțile despre dragoste și căsnicie sunt privite ca o otravă pentru femei. Sexualitatea nu era tocmai lucrul caracteristic la sfârșitul anilor ’30. Atunci când tot orașul se întoarce împotriva celor cinci fete, proiectul lor are de suferit. Rebeliunea femeilor nu era aprobată în niciun fel pe atunci. Cuvântul lor împotriva bărbaților era ceva de neconceput.
Întotdeauna există o ieșire dintr-o situație. Indiferent cât de dificilă ar fi. Indiferent dacă ai senzația că ți-a fugit pământul de sub picioare. […] Întotdeauna există o soluție.
Prietenia învinge mereu
Alice și Margery sunt protagonistele romanului. Două firi total opuse, care vor deveni mai apropiate decât oricând. Alice a plecat din țara ei cu speranța că va găsi iubire și fericire în brațele lui Bennett. Însă tot ce a găsit au fost un alt glob de cristal sub care era ținută și în care mereu i se atrăgea atenția. Iar domnului Van Cleve nu-i plac femeile care au propriile păreri și o coloană vertebrală. Chiar și părinții ei se bucură că pleacă peste ocean din cauza rușinii pe care consideră că fiica lor o provoacă familiei.
Margery este femeia independentă, puternică și aparent insensibilă, însă ar face orice pentru oamenii la care ține. Abuzată din copilărie de către tatăl agresiv, nu vrea să se căsătorească și să aibă o familie. Preferă să-l iubească pe Sven fără să aibă o verighetă pe deget, fără a-i păsa de gura lumii. Este pornită să lupte împotriva lui Van Cleve și a mizeriilor pe care acesta le face la mină.
Alături de ele, alte trei fete se alătură grupului. Izzy, o tânără lipsită de încredere care nu voia să fie acolo, dar care ajunge să iubească acest proiect. Beth este extrovertită și amuzantă, mereu acolo pentru a destinde atmosfera. Iar Sophie este o femeie de culoare care se ocupă de aranjatul și reparatul cărților. Mereu sigură pe ea, Sophie nu se lasă afectată de prejudecățile aduse oamenilor de culoare. Cele cinci fete formează o echipă ghidată de pasiune și prietenie.
Pentru că suntem o echipă. Iar echipele rămân împreună la greu.
Bucuria lecturii într-o lume ostilă
Chiar dacă proiectul nu este văzut cu ochi buni de către comunitatea locală, fetele nu renunță. Continuă să aducă bucurie în casele oamenilor cu ajutorul cărților: de bucate, de ficțiune sau pentru copii. Sunt familii care așteaptă cu sufletul la gură să primească doza săptămânală de cărți. Sunt copii care învață să citească. Cartea abordează și alte teme importante, cum ar fi căsnicia, relația dintre bărbat și femeie, violența domestică și abuzurile dintr-o mină.
Darul stelelor este un volum în care dragostea nu este tema de bază, așa cum ne-a obișnuit autoarea. Se vede că lucrarea este bine documentată. Acțiunea te face să simți că ești la sfârșitul anilor ’30. Personajele și poveștile lor de viață sunt conturate frumos, la fel ca anumite momente ale acțiunii. Recomand cu drag această carte interesantă și diferită de ce am citit până acum.
Alte recenzii de la Jojo Moyes:
