Scriitorul englez Charles Dickens este unul dintre cel mai mari romancieri ai perioadei victoriene. A descris în romanele sale viața grea pe care o duceau cei săraci. În special copiii săraci din Londra secolului al XIX-lea sunt prezenți în cărțile sale. Un astfel de copil necăjit este David Copperfield. În romanul care îi poartă numele aflăm povestea sa.
Naratorul romanului este chiar David care ne dezvăluite cu inocență întâmplări din copilarie și adolescență. Dar această inocență fac lectura amuzantă în ciuda condițiilor grele prin care trece protagonistul. Umorul cât și satira sunt prezente în poveste. De exemplu, când domnul Murdstone primește o floare din mâna Clarei, David ne relatează:
Dânsul i-a spus că niciodată, niciodată n-o să se despartă de această floare. Și eu m-am gândit că trebuie să fie tare prost încât să nu ştie că până într-o zi sau cel mult două nu va mai rămine nimic din biata floare.
Sau când David, ajuns de unul singur cu diligența la Londra, își pune problema ce va face dacă va fi abandonat acolo:
Nu puteam nutri nici o nădejde că mă vor ţine şi după aceea, când voi rămine muritor de foame. Prezenţa mea ar fi devenit neplăcută şi incomodă pentru clienţi; Pe lângă că ar fi atras pentru hanul acela, a cărui emblemă era nu mai ştiu ce animal „albastru“, riscul de a plăti cheltuielile de înmormântare.
L-am îndrăgit pe David pentru că, în ciuda dramelor prin care trece, își păstrează visurile și speranțele. Ceva m-a împiedicat însă să mă abrutizez de-a binelea. Carțile, lectura au fost o parte din acest ceva.
Tata lăsase o seamă de cărţi … Humphrey Clinker, Tom Jones, Vicarul din Wakefield, Don Quijote, Gil Blas şi Robinson Crusoe. Ei mi-au ţinut trează imaginaţia, mi-au întărit nădejdea că există pe lume şi alte locuri şi alte perspective.
În David Copperfield, Dickens ne învață să facem haz de necaz, să nu ne lăsăm copleșiți de greutăți și precum David să fim cinstiți și generoși în pofida dificultăților. Acestea cred că sunt câteva din argumentele care fac acest roman să fie citit cu interes și plăcere în zilele noastre.
Alte recenzii de la Charles Dickens:
