Îmi tot propun să nu mai judec cartea după copertă. Nu e corect și de foarte puține ori s-a dovedit ca intuiția mea să fie bună. Îmi propun, dar asta nu înseamnă că și reușesc. Așa că o să recunosc că, văzând coperta la Doamna Hayat, m-am gândit la telenovelele turcești de care e plină grila câtorva canale TV de pe la noi. M-am gândit că e o poveste de dragoste, sigur ceva siropos și mult prea romantic pentru gustul meu. Deși ceva îmi dădea cu virgulă din cauza publicării în colecția Anansi. Concluzia e că am judecat și am arătat cu degetul ca romanul, adică exact când nu era cazul. Îmi fac mea culpa.
Doamna Hayat prezintă într-adevăr o poveste de dragoste (chiar un triunghi amoros), dar nu de genul celor la care m-am gândit eu. S-ar încadra la genul de poveste de dragoste care ar putea fi judecată și arătată cu degetul de ipocriți. Dar pe mine m-a convins. Cei doi protagoniști m-au convins prin pasiunea și dragostea trăită că au găsit drumul către simbioza perfectă.
Fazil este student la Litere și după moartea neașteptată a tatălui încearcă să facă față nevoilor și să se obișnuiască cu un trai modest și plin de lipsuri. Face figurație într-un studio de televiziune pentru a beneficia de un venit suplimentar. Aici va cunoaște două femei, diferite ca ziua de noapte: pe doamna Hayat și pe Sila. Cei trei protagoniști vor forma un triunghi amoros în jurul căruia va pendula întreaga poveste. Între Fazil și doamna Hayat diferența de vârstă este considerabilă, dar acest lucru nu le afectează deloc pasiunea, din contră. Sila, în schimb, este de aceeași vârstă cu Fazil, urmează cursurile Universității de Litere, provine din același mediu social, iar familia ei, ca și cea a băiatului, a pierdut averea (din motive diferite) și se zbate să se descurce și să se adapteze noilor condiții.
Situația politică din țară este delicată și expusă detaliat deoarece își pune amprenta pe soarta personajelor. Mii de persoane sunt aruncate în închisoare, șomajul a atins cote alarmante, protestele împotriva foametei sunt la ordinea zilei, femeile considerate prea emancipate sunt ucise de bărbați cu obiceiuri primitive aflați în poziții de putere, tineretul părăsește țara în număr din ce în ce mai mare încântați de mirajul libertății de afară, mii de copii cerșesc la colțul străzii, poliția desfășoară razii și percheziții abuzive. Există cenzură, denunțuri, pedepse, ura și barbaria escaladează. Libertatea de exprimare este un concept periculos care te poate arunca într-o cameră de tortură. Regimul politic din ce în ce mai dictatorial îl obligă pe Fazil să se gândească să părăsească țara. Sila este deja hotărâtă să plece și îi propune să o însoțească. Și cu toate că acest pas îi promite libertate și speranța unei vieți lipsite de frică, dragostea pentru doamna Hayat îl ține în cumpănă. Ahmet Altan s-a depasit cu aceasta carte.
Relațiile pe care Fazil le leagă cu cele două femei sunt greu de definit. Niciuna nu a implicat promisiuni, niciuna nu dă senzație de stabilitate și trăinicie. Oricare dintre cele două femei poate dispărea oricând și fără explicații din viața lui. Sunt relații nesigure, dar tocmai această instabilitate crește nivelul de atracție. Cu una dintre ele împarte magnetismul sexual, cu cealaltă are pasiuni comune (literatura, arta, studiile). Este pregnant sentimentul de vinovăție datorat trădării. Apar vina, gelozia, suspiciunea, curiozitatea față de preocupările și interesele acestor femei în timpul pe care nu-l împart cu el.
Cu Sila împarte și noul statut social impus de dispariția banilor. Amândoi au fost educați și crescuți pentru a disprețui sărăcia pe care o puneau la pachet cu prostia, lenea, eșecul și lipsa talentului. Se simt excluși din categoria celor bogați, dar nu acceptă să fie incluși nici în cealaltă categorie. Este mult prea greu de asimilat noul statut și aleg izolarea. Este un mod arogant de a privi lucrurile, dar este o aroganță care le-a fost insuflată de mici și la care sunt incapabili să renunțe. De fapt nici nu cred că o conștientizează. O au în sânge. Este evidentă aici diferența dintre Sila și d-na Hayat care persiflează oamenii bogați și îi disprețuiește. Modul ei de a privi lumea este foarte original. Viziunea ei deformează realitatea, astfel încât aceasta devine mai ușor de îndurat, mai puțin aspră, mai puțin importantă. Problemele își pierd din gravitate și situația generală pare mai ușor de acceptat și suportat. Discuțiile cu d-na Hayat dau sarea și piperul relației celor doi.
Cele două femei nici că puteau fi mai diferite: Sila este gravă, chibzuită, temătoare, mândră, distantă, în timp ce d-na Hayat este impulsivă, naturală, optimistă, dezinvoltă, lipsită de griji și frici, nepăsătoare și chiar frivolă, superficială și în mare măsură ignorantă.
Fazil este constrâns de situația socială să ia o decizie. Se va putea desprinde de țara natală? Va putea supraviețui șocului absenței d-nei Hayat? Cât de importantă este această femeie pentru el? Și cât de tare conștientizează el golul pe care dispariția ei îl va lăsa în viața lui?
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE Trei
Alte recenzii de la Ahmet Altan:
