Recenzie “Erika Foster #1#2” de Robert Bryndza

Fata din gheață este prima parte din seria Erika Foster, are intriga bună și se citește pe repede înainte; captivează, te ține în alertă și te face să dai pagina la foc automat. Dar, din păcate, nu am reușit să empatizez deloc cu personajul principal. Este, într-adevăr, ambițioasă și determinată, independentă, feministă, dar are un mod foarte riscant și haotic de a lucra și este îndărătnică ca un catâr. Erika este antisocială și depresivă datorită unui caz la care a lucrat cu doi ani în urmă de al cărui eșec se învinuiește. Într-o acțiune, condusă de ea, de arestare a unei grupări ce se ocupa cu traficul de droguri, cinci politiști sunt împușcați, printre aceștia numărându-se și propriul soț. Cred că trecutul era suficient pentru rolul de victimă, faptul că a implicat-o personal și în cazul actual nu mi-a mai plăcut și mi s-a părut că s-a exagerat. Am privit-o ca pe o încercare de a apropia-o de cititori, de a stârni empatie și milă, ceea ce nu era cazul având în vedere temperamentul personajului. Prea multă victimizare, dar e posibil să fiu eu subiectivă și pretențioasă.

Subiectele propuse sunt actuale și merită tratate: discriminare sexuală, abuz domestic, corupție, mită, trafic de carne vie, prostituție, comportament depravat, familii dezorganizate, părinți ce își iubesc mai mult contul bancar și statutul social decât propriii copii.

Proaspăt transferată în echipă, Erika se confruntă cu adaptarea în noul grup, cât și cu găsirea unui criminal în serie sadic care pare a-și alege victimele din categoria prostituatelor.

Problema principală pe care se axează cartea este o familie dezorganizată și disfuncțională, ce păstrează aparențele doar pentru publicitate. O familie cu grave probleme de apropiere, dar cu pretenții. Gunoiul este dosit bine sub preș. Capul familiei dă cel mai prost exemplu urmașilor: un domn în societate și o bestie ordinară în intimitatea căminului. Efectele acestei educații sunt evidente. Unde te-ai aștepta să sară așchia? În paradis direct?? Sunt implicate sume mari de bani care favorizează depravarea, libertatea de acțiune și corupția pe fondul unor probleme psihice.

Deși nu m-am declarat admiratoare a personajului principal, un singur merit mă văd nevoită să-i recunosc. Modul cum a pus problema față de victime. Corectă și obiectivă abordare. Cu ce ne ocupăm și din ce trăim e treaba fiecăruia. În rest suntem egali, iar contul tăticului n-ar trebui să facă diferența. Victimele au fost omorâte la fel și au suferit același abuz; prostituate de condiție mizeră, imigrante sărace din Est sau fete de bani gata, fapta este aceeași.

Vânător de noapte, a doua parte a seriei, mi-a părut un pic mai slabă ca prima parte. M-am izbit în continuare de antipatia puternică față de Erika. Nu știu dacă mai sunt cărți în serie, dar dacă mai sunt din cauza ei o să mă opresc aici. Înțeleg ideea autorului de a o transforma într-un Gică Contra și a-i atribui metode originale, extreme și ieșite din tipar, dar îmi pare că se impune prea brutal și e prea din topor. Greu digerabilă cred că exprimă perfect sentimentele mele față de ea. E plată și îi lipsește gramul de bun simț. Mi-e greu să înțeleg cum n-a luat-o nimeni la palme prin secția de poliție și cum a legat ceva prietenii cu vreo doi colegi, dar e părerea mea subiectivă.

Povestea are ritm, dar n-are suspans. Îți cam dă totul pe tavă din prima jumătate a cărții și parcă în momentul în care afli cine-i “animalul” nici nu te mai intereseaza dacă este și prins. Nu îți mai faci scenarii, nu-ți mai dai cu presupusul, nici nu-ți mai bați capul care-i următoarea victimă, îți omoară curiozitatea. Poate aș fi trecut peste acest aspect dacă criminalul ar fi fost mai profund analizat, dar este doar o schiță jalnică și neconvingătoare. A debutat foarte bine pe ideea violenței domestice, subiectul era de exploatat, dar când în scenă a intrat acea bătrână senilă și spitalizată am fost demoralizată total. Nu poți face dintr-un psihopat genial și crud, un îngrijitor empatic într-un azil. Aceștia sunt obsedați de control și indiferenți la durere, nu merg pe empatie și umanitate. Direcție total greșită a autorului. Probabil sunt așa reticentă pentru că n-am fost pe aceeași lungime de undă cu personajul principal.

Titlu: Erika Foster #1#2

Autor: Robert Bryndza

An apariție : 2018.2019

Editura: TREI

Nr. Pagini: 432+480

Limba: Română

Gen Literar: Crime, Thriller, Mistery

Publicată la 27.12.2020

Nota recenzorului: 8