Lumea antropologilor ne este dezvăluită de către Lily King în cartea, apărută în acest an la editura Polirom, ” Euforia”, cu ajutorul unui stil alert și incandescent în care cele trei personaje în jurul cărora gravitează povestea, cu toții antropologi, ne îmbie cu trăsăturile purtate undeva între entuziasm și delăsare.
Într-o oarecare măsură este o poveste de iubire. Doar într-o oarecare măsură, pentru că, dincolo de fragila țesătură a poveștii sentimentale, se întinde pleiada trăirilor și simțirilor încleiate sub nespovedanii , nu ca o formă de spaimă, ci ca o intimizare a clipelor răsfirate între sălbăticie și sălbăticie, mai mereu prin improvizate ritmuri care mai țin de ”Legile civilizației occidentale”.
Între percepția băștinașilor despre lumea de departe și ospitalitatea adeseori involuntară se întinde năvodul pasiunii profesionale a celor trei antropologi. O pasiune care uneori devine ambiție egoistă, orgoliu și sete de celebritate, simțind anumite trăsături stafidind anumite sertare lăuntrice într-un amestec de dăruire și avânt orbesc, crestând lucruri firești și nefirești cu aceeași unitate de măsură.
Nu este vorba despre dualism, cel puțin nu în sensul cartezian, ci mai degrabă despre metisajul dintre sălbăticie și civilizație.
Însă conceptul de civilizație este al naibii de relativ, chiar și pentru civilizației Oceaniei, locul unde se desfășoară acțiunea acestei cărți.
Cu siguranță că pentru băștinașii acestor insule civilizația, cu întregul angrenaj al regulilor, au o cu totul altă conotație. În definitiv de ce ”civilizația noastră” trebuie să primeze în fața ”civilizației lor”De ce templul felului nostru de a fi trebuie să îl asuprească pe al lor prin intermediul unei contorsionate și contondente asimilări? Oare nu cumva chiar noi, invadându-le intimitatea totemică a societății lor, suntem un fel de voyeuriști păgâni?
Cartea este o excelentă abordare a unei lumi care încă are răbdare, cu tropăitul exploratorilor și aventuriștilor. O lume labirintică în care noi continuăm să scormonim ca un bolnăvicios entuziasm, cu dreptul unei științe care pitrocește și răstălmăcește, într-o regeometrizare ambiguă care în urmă mai mult semne de întrebare decât lămuriri, când chiar și necesitatea nu pare atât de îndreptățită pe cât se învrednicesc unii să dea de înțeles.
Lectură plăcută!
Alte recenzii de la Lily King:
