Jojo Moyes are un stil aparte, pe care l-am descoperit încă de la prima lectură a cărților ei. Dificile la început, poveștile ei te acaparează cu totul, însă nu neapărat din primele pagini. Așa a fost și în cazul cărții Fata pe care ai lăsat-o în urmă. Trecutul și prezentul se împletesc și abia în a doua parte mi-am dat seama cum se leagă. Cele două personaje principale se unesc într-un mod inedit cu ajutorul unui tablou.
Acțiunea începe în 1916, atunci când nemții invadează Franța, în Primul Război Mondial. O cunoaștem pe Sophie Lefevre, soția lui Edouard, un pictor care este chemat pe front, fiind nevoit să-și părăsească familia din St. Perrone. Sophie trăiește alături de sora ei, Helene, de copii și de nepoți, în hotelul pe care îl administrează. Totul se schimbă atunci când o trupă de soldați și un Kommandant vin la hotel pentru a mânca și a sta acolo. Sophie știe că nu e bine să primească nemți la ea, dar nu are încotro și acceptă. În avantajul ei, are dreptul de a-și hrăni familia cu proviziile primite.
Atunci când află că soțul ei a fost trimis într-un lagăr împreună cu alți soldați, Sophie este în stare să facă orice pentru a-l salva. Este în stare să-și calce pe demnitate, îndurând criticile celor din jur. Prețul pe care i-l cere Herr Kommndant este tabloul pictat de soțul ei, care o înfățișează pe ea, cel mai valoros obiect pe care îl deține. Doar că acesta nu e interesat neapărat de tablou, ci de Sophie, nevoită să se sacrifice.
Aproape un secol mai târziu, Liv Holsten, o femeie de treizeci de ani, încearcă să treacă peste moartea soțului ei, David. O cunoaște pe Mo, care nu are unde să stea, și o invită în casa ei neobișnuită, cu tavanul care se poate deschide. Casa a fost construită chiar de soțul ei. Un alt personaj important este Paul, de care Liv se simte atrasă imediat. Îl cunoaște într-un bar atunci când poșeta i-a fost furată și el se oferă să o ajute. Acesta lucrează la o agenție care se ocupă cu găsirea înapoierea obiectelor pierdute. Acasă la Liv, Paul decoperă că tabloul care dă titlul romanului a fost furat în timpul războiului și aparține familiei Lefevre.
Felul în care autoare îmbină cele două planuri temporale este unul impresionant. Tabloul reprezintă punctul de legătură între trecut și prezent, lucrul de preț la care Liv nu vrea să renunțe. Este un cadou de la David, pe care i l-a cumpărat în luna lor de miere din Barcelona. Obiectul provoacă o luptă între cei doi, iar Paul este nevoit să aleagă între dreptate și femeia la care a început să țină.
Cartea este scrisă foarte bine, iar paginile despre război m-au emoționat cumplit. Pentru mine, este una dintre cele mai bune lucrări ale autoarei. Poveștile se întrepătrund, iar personajele se aseamănă teribil, chiar dacă sunt din secole diferite. Un simplu tablou face ca viețile lor să se intersecteze. Atât Sophie, cât și Liv, luptă pentru ceva și sunt dispuse să facă orice. Merită să faci un sacrificiu atât de mare? Vor găsi personajele liniștea, în final? Toate acestea le puteți afla citind minunata lucrare a lui Jojo Moyes.
Alte recenzii de la Jojo Moyes:
