Azi o recomand pe Mieko Kawakami a cărei carte, Breasts and Eggs, a fost deja tradusă și în română de Editura Litera. O carte foarte bine ancorată în realitate care, deși pare a analiza niște aspecte dureroase si crude, o face cu sinceritate, obiectivitate și multă deschidere. Este urmarea ciocnirii dintre nevoia individului de împlinire sufletească și siguranță materială și ordinea socială preconcepută și rigidă impusă de societate. V-am povestit mai multe despre ea aici.
Cartea pe care v-o recomand astăzi se numește Heaven și este în curs de pregătire la Editura Litera, deci stați aproape pentru că nu aveți mult de așteptat.
Mieko abordează dileme și subiecte delicate cu care societatea contemporană se confruntă. În Heaven ne povestește despre bullying, dar nu numai. Are o scriitură simplă și concisă care reușește să transmită multe emoții și stări. Un portret caustic și realist al vieții unui adolescent căruia violența îi frânge aripile și prietenia încearcă să i le vindece. Nu este o lectură ușoară, e posibil să vă deprime, să vă revolte, să vă stoarcă puțin de lacrimi, dar este necesară deoarece bullyingul este o problemă actuală presantă care generează multe tragedii.
„Sometimes you can’t see the scars. But there’s a lot of pain, I think.”
„We’ll understand some things while we’re alive and some after we die. But it doesn’t really matter when it happens. What matters is that all the pain and all the sadness have meaning.”
„Eye”, cum este poreclit de elita hărțuitoare a școlii, este un adolescent de 14 ani care suferă de o dizabilitate. Are un „ochi leneș”, suferă de ambliopie și deși a fost operat, n-a avut succes să scape de problemă. Adolescentul este foarte inhibat din această cauză, iar cruzimea colegilor nu-l ajută deloc să-și cultive comunicarea sau deschiderea către socializare. Bullyingul la care este supus este foarte agresiv. Umilința este atroce, violența este deja rutină iar adolescentul se izolează din ce în ce mai tare. Până când găsește un prieten de suferință.
Este o poveste cu o linie foarte simplă pe care Mieko reușeste să o fructifice la potențial maxim, demonstrându-și talentul și înclinația către analiza profundă a psihicului uman. Mi-a plăcut foarte mult deoarece atinge foarte multe subiecte delicate cu care adolescenții se confruntă și care pot constitui un adevărat pericol pentru parcursul lor viitor dacă nu beneficiază de consiliere și suport din exterior.
Mi-au plăcut foarte tare personajele. Am adorat-o pe mama vitregă care a reușit să construiască o legătură strânsă, în ciuda circumstanțelor defavorabile, bazată pe încredere și respect cu băiatul pe care viața i l-a pus, pe neașteptate, în brațe. Este foarte greu să scoți un adolescent timid, introvertit și traumatizat din carapace, să ți-l apropii și să-l convingi prin comportament că îi ești aproape și de partea lui. Iar ea, în ciuda impresiei inițiale negative, a reușit. A avut o atitudine perfect gândită, astfel încât să nu-l sperie, să nu-l facă să se simtă obligat și să îl îndemne la comunicare. Iar modul în care Mieko redă cum se leagă această relație afectivă este foarte interesant de urmărit.
Dar bullyingul nu este singura temă a cărții. Vorbește despre modul în care adolescenții percep divorțul părinților, despre modul în care sunt influențați de schimbarea comportamentului părintesc după o separare, despre dificultatea de a accepta absența unuia dintre părinți, despre abandon, traumă și multe altele.
Este o carte care se citește într-o după-amiază și care merită tot timpul. V-o recomand și vă aștept cu impresii. Cred că ar fi o alegere perfectă pentru un club de carte deoarece propune dezbateri pe probleme de actualitate și contemporane.
Alte recenzii de la Mieko Kawakami:
