Thomas a crezut că rezolvarea Labirintului reprezintă sfârșitul cumplitei lui aventuri. A crezut că s-a terminat cu Variabilele, cu toate încercările, dar adevărul este că totul fusese abia începutul. Apariția Teresei a schimbat situația Poienarilor. I-a întors într-o lume în care nu și-ar fi dorit să trăiască. În această lume, sfârșitul începuse cu mult timp în urmă. Alături de niște ființe omenești infectate cu Arșița, o boală care le afectează gândirea și mintea și care îi face să acționeze insensibil, aproape sălbatic, nimeni nu poate fi în siguranță.
În loc de Labirintul care le oferea hrană și o oarecare protecție, ei trebuie să străbată un deșert torid, pândiți de amenințarea unor furtuni cataclismice și, mai ales, a ființelor infectate cu Arșița.
Din nou, răspunsurile se află la Thomas, adânc îngropate de Creatori în mintea lui. Va accepta să găsească lămuriri în schimbul libertății, sau va rămâne în stăpânirea organizației Rău?
Deja din volumul doi lucrurile par să devină serioase. Apar personaje noi și mereu câte o turnură de evenimente. James Dashner te face să-ți pui întrebări în legătură cu cine a cui parte este, dacă există într-adevăr o parte bună. Toate personajele sunt puse la grele încercări. Psihologice sau fizice, nu contează, autorul pare să nu aibă milă de ele și persistă senzația de a le îmbrățișa și de a-i proteja, fiind totuși niște adolescenți.
În continuare scriitorul impresionează prin plot-ul intrigant și o multitudine de acțiuni șocante, care din nou, te fac să citești capitolele pe nerăsuflate. Cred că într-un fel ajută și faptul că sunt capitole scurte, dar multe și ușor de citit. Cer multă atenție, mai ales la descrieri, dar ai șansa de a-ți imagina mult mai bine respectiva scenă.
Seria te face dependent. Pur și simplu nu poți lua o pauză nici măcar între capitole, pentru că fiecare se termină într-un mod în care te lasă fără cuvinte. Plin de suspans, acțiune și aventuri, Încercările focului este un volum palpitant.
Alte recenzii de la James Dashner:
