Îngeri rătăciți este o capodoperă literară! Este o carte care îți trezește simțurile, te acaparează cu totul și te șochează! Îți smulge inima din piept, o scarmănă bine, o face franjuri ca apoi să o pună la loc. Nu poți să mai privești lumea la fel după ce citești o asemenea carte!
O ficțiune istorică în vremuri dureros de reale
Despre revoluție știam deja destule lucruri, chiar dacă aveam doar 4 ani la acea vreme. Am vizionat zeci de documentare și persoane dragi din viața mea mi-au povestit despre timpurile comuniste și imediat după. Dar nimeni nu a reușit să mă facă să simt atât de mult acea perioadă!
Orfelinatul Groazei, Marea Mineriadă și Revoluția în sine… scene descrise în carte care mi-au îngenunchiat sufletul. Am plâns. Este de neimaginat tot ce a fost. Și toate aceste lucruri sunt adevărate. Este prețul pe care l-au plătit prea mulți… pentru prea puțin. Vorba autorului:
Revoluția a fost începută de alții, continuată de noi și neterminată.
Povești cutremurătoare
Povestea îi aduce împreună pe Ursu, Lia și Gargamel. Trei personaje pe care am ajuns să le iubesc de parcă ar fi aievea. Fiecare este victima unui sistem bolnav, având în spate povești marcante care împletesc întreaga acțiune a cărții. Autorul ne poartă pe rând în trecutul celor trei, descoperindu-ne treptat evenimente care au schimbat România.
Povestea lui Ursu este impresionantă. Curajul pe care îl dobândește de-a lungul vieții lui este uimitoare. Învățat de mic cu greutăți, pierzându-și mama și fiind repartizat la unul din orfelinatele României de atunci, el primește primele lecții de viață. Într-o lume plină de monștri, el învață să supraviețuiască. Iar pe când ai impresia că lucrurile tind să se așeze… pierde totul.
Comparativ cu Ursu și Gargamel, autorul a fost mai blând cu Lia. Viața ei a fost frumoasă până la moartea tatălui ei. Ea a gustat din fericire o mare parte din copilărie. Dar cred că tocmai acest lucru a făcut-o mai puțin tolerantă la biciurile vieții. Nereușind să depășească momentul morții tatălui, urmărind căderea mamei ei și văzând ororile pe care le săvârșea Iordache, la un moment dat cedează și e pe punctul de a-și curma viața.
Iar Gargamel, acest copil care nici măcar nu știe câți ani are exact, în inima mea este eroul cărții în egală măsură cu Ursu. Am adorat felul cum autorul a redat lumea prin ochii lui. Frica… frigul… foamea… bucurii mărunte… durerea… și nenea Bobo… cel de care se prindea, sărăcuțul, de câte ori pățea câte ceva…
Ingeri rătăciți nu merită doar un premiu! Merită un loc de cinste în toate bibliotecile lumii!
Am observat de-a lungul anilor că un scriitor devine tot mai bun pe parcurs ce capătă experiență. Dar acest roman este excepția de la regulă! Fiind carte de debut, este la fel sau poate chiar și mai bună, în comparație cu celelalte romane ale autorului! Ce mai iubesc la stilul acestui autor? Documentarea extrem de atentă și redarea acțiunii cu descriere, limbaj, dialect specific timpului, locului și nivelului de educație al personajelor, ceea ce face povestea credibilă. Cititorul se poate transpune ușor în pielea personajelor și în locul și timpul unde se petrece întreaga poveste.
Felicitări, Marius Albert Neguț!
