Inimă atât de albă nu este doar o poveste și o analiză psihologică a cuplului prins între trădare, secrete și minciună. Marias propune o adevărată filozofie privind memoria și trecutul, pe care o despică și o analizează cu ajutorul frazelor lui interminabile și pline de speculații psihologice. Și, transpunându-te în pielea personajului principal, realizezi că există lucruri care depind de tine și pe care ești capabil să le influențezi decisiv și lucruri pe care, oricât ai încerca să le schimbi, rămâi neputincios și chiar au puterea să genereze niște situații din care tu să ieși schimbat sau, cel puțin, viziunea și perspectiva din care le vei privi după ce te-ai confruntat cu ele să se modifice substanțial față de perioada anterioară desfășurării lor când nici nu le luasei în calcul.
Vorbește despre cum e posibil ca o relație apropiată, de familie, dintre un soț și o soție poate deveni o tortură psihică când ne simțim limitați, amenințați, când regulile sociale nu ne permit să mergem mai departe și să fim fericiți, când propria tăcere apasă, ne întristează, când lăsăm handicapurile și prejudecățile să ne zdruncine încrederea în noi înșine, când preferăm bănuiala și suspiciunea în locul comunicării și deschiderii. Este despre balanța dintre emoțiile negative (frică, frustrare, tristețe, regret, singurătate, resemnare) și cele pozitive (încredere, acceptare, curaj, sinceritate).
Marias demonstrează că siguranța, după care aleargă majoritatea în viață, este o iluzie. Este o iluzie să crezi că ai o căsnicie sau relație „sigură” – partenerul tău poate să aleagă o altă variantă sau poate chiar deveni periculos pentru siguranța ta, este o iluzie să crezi că oamenii care te înconjoară acum vor fi tot timpul lângă tine pentru că, de fapt, tot ceea ce este în exteriorul tău este predispus schimbării. Și din tot acest microunivers personal tu ești singura constantă, iar întrebările, răspunsurile și puterea sunt subiective și doar de tine depinde cum alegi să trăiești.
Fiecare om și fiecare întâmplare din viața ta va lăsa o amprentă, iar tu ai libertatea să le valorifici astfel încât să-ți asiguri fericirea. Nu există garanții clare pentru viitor, dar trecutul lasă urme și are puterea de a te schimba constant.
Marias are un stil foarte original care îți ia un pic de timp pentru a te obișnui cu el și a-l asimila, dar odată ce găsești cantul devine incredibil de familiar și antrenant. Inițial, nu-ți oferă nicio conexiune între poveștile pe care ți le expune prin ochii personajului principal: o mătușă sinucigașă, un tată carismatic și seducător, un cuplu adulterin, un prieten libidinos și vulgar, o prietenă ce-și caută partener pe siteuri matrimoniale, o soție amuzantă și sociabilă. Dar Marias reușește să lege toate aceste personaje și istoriile lor într-o miniantologie a cuplului și expune mai multe variante în care acesta se poate suda sau despărți. Este o lectură genială și foarte inteligent construită; secretele familiei sunt dezvăluite puțin câte puțin pentru ca în capitolul final mărturisirea să explodeze și să-ți schimbe total percepția. Există o paralelă cu Macbeth la care autorul revine de foarte multe ori pentru ca la final să înțelegi și semnificația titlului și inocența furată a câtorva personaje.
Mi-aș fi dorit ca soția și prietenul Custardoy să fie mai profund despicați și mai detaliat schițati. Am mereu problema asta cu personajele secundare ale lui Marias. Mă lasă cu un dor, cu o întrebare la care nu reușesc să găsesc răspunsul, cu o curiozitate care mă sâcâie teribil.
Berta mi s-a părut fascinantă, ca viziune feminină, ca fel de a fi, plină de speranță și temerară, incapabilă să renunțe sau să se dea bătută.
Simt că n-am scris suficient de elocvent pentru a vă convinge să-l citiți pe Marias, dar vă asigur că merită și că veți fi impresionați de stil, viziune și originalitate. Aceasta este a treia mea lectură scrisă de el și m-a convins să caut tot ce a publicat.
Alte recenzii de la Javier Marias:
