46
V-ați simțit vreodată pierduți sau abandonați ? Ai fost vreodată în postura de a nu știi încotro să o apuci, ce să spui sau să pui la îndoială totul ce aflaseși până în momentul respectiv ?
Ei bine, cred că, toți, mai mult sau mai puțin, am avut la un moment dat în viață o astfel de cotitură, dacă pot spune așa. Ceva care să ne facă să ne întrebăm care ne este cu adevărat rostul în această lume mare, plină de imprevizibil și, de ce nu, de inevitabil.
Poate că, omul este de departe, cea mai complexă operă din câte a existat, există și va exista, care, deși condiționat de ,,Marele Anonim” de cel mai mare dușman al său – TIMPUL-, a găsit totuși o cale de a face un pact cu el. La fel cum ființa umană are o formă, ceva cu care să își poată desfășura activitățile și să supraviețuiască, timpului i-a fost oferit, de asemenea, și lui o formă construită de… i-a ghiciți de cine?…DE OM, bineînțeles! Iar cea din urmă, adică forma, este simbolizată de ceas, un mecanism care, deși plenitudinar, oglindește așteptarea unor lucruri ca întâmplarea, surpriza, răul, bunătatea, schimbarea, inteligența și speranța care vin în ajutorul omului.
Însă, timpul nu doar oferă. El este și un mare „șarlatan”, deoarece a creat uitarea prin gustul care se ,,pliază” după nou, război, nefericire, tristețe.
Romanul lui Brian Selznick încearcă să ofere „umplutura” spuselor de mai sus, oglindind faptul că omul, la fel ca o mașinărie, este ,„produs” cu un rost, venind ( NAȘTEREA) cu tot ce îi trebuie, fără piese de schimb, cu un rol bine stabilit care este deja scris. Selznick spune prin scrierea sa că noțiunea de „stricat” sau „defectat” nu există. Omul are doar un „moment de rătăcire”, „o piesă care nu merge bine”, deoarece încă nu și-a găsit locul –vocația.
Orfan, ceasornicar și hoț de nevoie, Hugo trăiește în cotloanele întunecate ale unei gări din Paris, unde, pentru a supraviețui, trebuie să-și păstreze secretele și să rămână nevăzut. Dar când lumea lui se încrucișează – asemenea mecanismelor ceasurilor de care are grijă – cu o fată ciudată, care iubește cărțile, și un bătrân aspru, care are o prăvălie de jucării în gară, viața ascunsă a lui Hugo și cea mai prețioasă taină a lui sunt în primejdie. Un desen fără logică, un carnețel neprețuit, o cheie furată, un om mecanic (un automat) și un mesaj ascuns de la tatăl mort a lui Hugo, alcătuiesc firul călăuzitor al acestei povești complicate, pline de mister și emoționante.
Cum epopeea magică a autoarei britanice J. K. Rowling, „Harry Potter”, are rara calitate de a nu fi pentru copii sau adulți sau adolescenți, ci pentru toată lumea, la fel este și această mirifică capodoperă. Este pentru toată lumea.
Așadar, eu una, am „devorat-o”, căci am iubit-o de la simpla vedere și v-o recomand cu toată căldura dacă vreți să vă redescoperiți pe voi înșivă, să vă înțelegeți mai bine și să învățați să prețuiți lucrurile simple, care contează cu adevărat.
Aspecte Pozitive:
ABSOLUT SAVUROASĂ!
POST A COMMENT.