În trecut am mai dat de Haruki Murakami și mi-a cam plăcut ce am citit de la el. În schimb, povestea asta de dragoste din ”La sud de graniță, la vest de soare”, deși frumoasă, mi s-a părut prea încurcată și puțin realistă pentru a fi pe placul meu. Ah, și cam tragică.
”La sud de graniță, la vest de soare” e o poveste care e posibil să te miște
E vorba de o poveste de dragoste pierdută și regăsită și despre a doua șansă. Nu e rea deloc, dar e puțin bizară prin prisma personajelor și a alegerilor lor, a misterului care le învăluie.
Hajime a crescut la periferia unui oraș din Japonia și s-a simțit ca un intrus la școală și oriunde prin prisma faptului că el a fost copil singur la părinți. Băiatul credea că toată lumea are frați și surori, mai puțin el. Tocmai de aceea, închipuit sau nu el s-a simțit inferior și nelalocul lui oriunde ar fi mers și cu oricine ar fi vorbit.
Cu toate acestea, reușește să își facă o prietenă bună, la fel ca el, o fată singură la părinți, Shimamoto, cu care petrece timpul în cea mai pură armonie.
Cei doi stau împreună după amiezele, ascultând muzică bună din colecția de viniluri a tatălui ei și se simt extraordinar.
Într-o zi însă familia lui este nevoită să plece și astfel cei doi prieteni dragi pierd legătura
În prezent, Hajime are vreo 30 de ani. Și după o perioadă de pierdere de sine, este în sfârșit fericit alături de o soție bună și de cele două fiice. În plus, și-a găsit pasiunea în conducerea unui bar de jazz de succes.
Aici va reapărea Shimamoto într-o bună zi. Și îi va da lumea aparent fericită și împlinită peste cap. Deși lui i s-a părut că a revăzut-o cândva în trecut și a urmărit-o, în final întâmplarea fiind foarte misterioasă și bizară, a trecut peste asta și și-a revenit la normal. Până acum.
Femeia este superbă, provocatoare, la fel de prietenoasă și în plus e învăluită într-o totală aură de taină. Astfel Hajime, care nu a încetat niciodată să o iubească și să tânjească după apropierea ei, chiar dacă inconștient, va risca totul pentru a fi cu ea.
El va reveni în trecut pentru a o cuceri, dar riscând tot ce a obținut în prezent. Iar finalul cu bruschețea lui te va lăsa cu gura căscată, la fel ca pe personajul principal masculin, neștiind ce te-a lovit.
Alte recenzii de la Haruki Murakami:
