„Maestrul și Margarita” de Mihail Bulgakov este o carte clasică, un must read pe lista oricărui cititor adevărat. Și totuși recunosc că eu nu am înțeles-o pe deplin, deși mă bucur că am avut ocazia să o citesc. În plus, ediția apărută anul acesta la Editura Rao are o copertă minunată și este varianta hardcover cu copertă detașabilă, ce protejează de minune volumul.
Iarăși, faptul că are peste 600 de pagini poate speria ușor pe cineva neantrenat cu astfel de cărți. Dar fontul e ok și cum e vorba de o carte clasică, nici nu ar trebui să te aștepți la pagini puține.
„Maestrul și Margarita” este un roman clasic, cu un umor negru, cu o mulțime de înțelesuri
În Moscova anilor 1930, diavolul sosește împreună cu o cohortă de ciudați, asociații lui, o uriașă pisică neagră vorbitoare, un asasin cu sânge rece și o superbă vrăjitoare fără inhibiții. Jocurile și aparițiile lui total neprevăzute și aparent spontane bagă spaimă și fac ravagii printre elitiștii literari ai capitalei mondiale a ateismului.
Nici nu este greu să producă tot felul de nefăcute și să intre moscoviților pe sub piele, de vreme ce aceștia nu cred în nimic și sunt sceptici referitor la religie.
Însă, pe lângă hoinăreala cu un scop a diavolului, ni se prezintă în paralel o altă poveste dramatică. Maestrul, un autor nepublicat al unui roman despre Iisus și Ponțiu Pilat, lâncezește în disperarea sa într-un azil psihiatric. În acest timp, iubita sa Margarita, încearcă să facă tot posibilul pentru a-i reda amantului ei încrederea și speranța.
Astfel că aflând despre sosirea diavolului și știind că acesta ar putea face orice dorește, își vinde sufletul lui pentru a-l salva pe iubitul său.
Romanul clasic „Maestrul și Margarita” nu este deloc ușurel așa cum ți-ai dat seama dacă ai citit cartea
Așa cum îți vei da seama când o vei citi și vei da pagină cu pagină. Narațiunea închipuită de Mihail Bulgakov nu este deloc plictisitoare sau statică. Ea poartă cititorii prin mai multe timpuri și scenarii. Din Moscova acaparată de diavol și de acoliții săi, de la drama trăită de Maestru și Margarita, suntem purtați înainte și înapoi în Ierusalimul antic.
De la balul ciudat, amețitor, la care cel rău va face ce va dori el cu invitații și până la uciderea lui Iuda în Grădina Ghetsimani, suntem purtați în timp și spațiu, într-o istorie pe jumătate reală, pe jumătate ficțiune.
Iar în tot acest timp, de când frumoasa își vinde sufletul diavolului, Margarita va avea de trecut prin mai multe probe și scene, devenind tot un fel de aliată a satanei. Totul din dragostea jertfelnică pentru Maestrul ei drag și neputincios.
Inițial credeam că e vorba de o poveste de dragoste, dar deși este prezentată și ea, trece pe plan secund, dând întâietate luptei eterne între rău și bine, între adevărul ortodoxiei și necredința ateismului. Și totuși, nu poți să negi faptul că diavolul nu a făcut un lucru bun, dacă e să o iei așa. Iar dacă vei spune că nu a făcut nimic fără să-și aștepte plata sumbră, mai așteaptă până vei ajunge la finalul romanului. Nu vreau să dau eu spoilere aici.
