Cred că toată lumea știe despre romanul lui Bulgakov, despre vizita diavolului și a suitei sale în Moscova, despre o poveste de dragoste și o reinterpretare a judecării lui Iisus. S-a scris și s-a vorbit mult despre „Maestrul și Margareta”, fiind unul dintre cele mai importante romane clasice rusești.
Bulgakov pornește de la Faust-ul lui Goethe și adaptează povestea la Moscova anilor săi. Regăsim abordări neașteptate ale diavolului pe stradă, pudeli, Noaptea Valpurgiei, femei frumoase care riscă tot pentru a fi alături de bărbatul iubit, însă Bulgakov adaugă savoarea proprie și reușește să creioneze în mod spectaculos societatea moscovită dacă ar fi vizitată de diavol. Personajele sunt amuzante, șarmante, captivante și reușesc sa îi farmece pe toți cu aceste calități. Devine astfel aproape imposibil să nu fii victima lor.
Povestea dintre Maestru și Margaretă adaugă o tușa sensibilă și necesară întregului tablou. Oferă o oarecare (dacă pot spune) umanitate și celor mai îngrozitoare personajele, deoarece orice ființă crede în dragoste și în puterea ei de a schimba lumea. Iubirea Margaretei ajunge să elibereze sufletele moarte întemnițate, singurii oameni pe care îi urăște sunt cei care l-au făcut pe iubitul ei să sufere, trăiește prin el și pentru el. Își vinde sufletul pentru el, iar Maestrul este demn de toată această afecțiune.
Sanatoriul este spațiul în care Maestrul si Ivan Ponîrev, ambii victimele bandei, se întâlnesc. Artiștii reușesc să mediteze asupra operelor lor tocmai în centrul alienării și disperării și ambii au momente de cotitură ale vieții personale în acest loc. Bulgakov se înfățișează pe sine în Maestru și folosește o altă voce narativă atunci când sunt citate fragmente din opera despre Pilat din Pont. Trecerile dintre cele două perspective sunt extrem de sensibile, dar se observă în modul diferit de prezentare a acțiunilor, în cuvintele folosite, in frazare. În povestirile despre năzbâtiile bandei lui Woland naratorul este sarcastic și se adresează constant publicului, e un spectacol și cititorul devine victima acestuia precum în teatrul diavolului. Pe când în povestea Maestrului, naratorul este empatic, sensibil și personal.
„Maestrul și Margareta” este cu siguranță un roman de neratat de pe lista de lecturi care emoționează, amuză și mai ales te învață să nu vorbești niciodată cu străinii.








